Iov Dimitrie. S-a născut pe 9 martie 1888, în satul Uricani, județul Botoșani, ca fiu al lui Teodor Iov și al Ecaterinei, comercianți. A absolvit Școala Comercială Superioară din Iași. Director al teatrului de propagandă din Basarabia (1919) și Inspector general al artelor în Basarabia (1920). A fost deputat (1926), senator (1931), prefect de Soroca (în 1921 și 1926).
Ca publicist, a avut o intensa activitate publicistică în numeroase reviste: Luceafărul (debut), Flacăra, Ramuri, Drum drept, Țara noastră, Doina, Solia, Capitala, Viața literară, Facla, Cosînzeana, Adevărul literar, Gînduri bune, Dacia, Adevărul, Dimineața, Universul, Ordinea, Îndreptarea, Sfatul Țării etc. A condus după această dată periodicele Renașterea Moldovei, Biblioteca copiilor și tinerimii, Cuvântul, Cuvântul nostru și Basarabia de Sus.
A fost arestat de Securitate la 10 noiembrie 1956 sub acuzația de uneltire și agitație publică. Condamnat la 6 ani de închisoare. S-a stins din viață pe 20 august 1959, în timp ce era încarcerat la penitenciarul din Gherla.
Bibliografie: Bejan, Dimitrie, Hotarul cu cetăți. Editura Doxologia, 2010; Iorga, N., Istoria literaturii românești contemporane, vol. II, Editura Minerva, 1985; Petcu, Marian, Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică, Editura Polirom, 2012.