Istoria cenaclului „Radu Stanca” din Călan

În 1968, profesorul și prozatorul Silviu Guga a inițiat, împreună cu alți colegi dascăli: Ion Lupulescu, Gelu Stancu, Ernest Uskar, Ion Marinescu, un cerc literar al liceului din localitate, care, după cum arată articolele din presa vremii, a reușit să implice în viața literară tineri elevi ai Liceului Teoretic din localitate, majoritatea membri ai viitorului cenaclu. Una dintre acțiunile sale remarcabile s-a petrecut chiar în toamna acelui an, când „elevii îndrăgostiți de arta scrisului au ținut să se întâlnească în acest cadru, devenit obișnuit în viața cercului lor, cu tineri scriitori hunedoreni, membri ai cercului literar județean de artă „Ritmuri.”

Redactorul șef al ziarului județean Drumul Socialismului, Tiberiu Istrate, publica, într-o notă pozitivă, sub pseudonimul T. Ioniță cu privire la tinerele adolescente Elena Răzmeriță, Tamara Anghel, Gerlinde Schikerle care „au dat glas versurilor cu convingere, dovedind pătrunderea sensurilor majore ale poeziilor alese pentru această lectură.”

Întâlnirea cu membri cenaclului „Ritmuri” din Deva „a fost deosebit de utilă tânărului cerc literar al elevilor din Călan, care, sub îndrumarea competentă a profesorului Silviu Guga, promite dezvoltarea unei rodnice activități de creație.”

Acțiunea avea să constituie preambulul adevăratei mișcări literare din Călan. Ați șase ani mai târziu lua ființă cenaclul „Radu Stanca”, prin care a fost mult animată viața culturală și literară a Călanului, într-o perioadă dificilă, când cenzura a pus sub presiune mediul cultural și artistic.

Cenaclul a avut ședința inaugurală în 20 decembrie 1974. A fost un simpozion dedicat lui Radu Stanca, cu recital de versuri unde a citit poetul Ionel Amăriuței. La rândul lor, Violina Vişoi, Margareta Deak, V. Veleceanu, M. Marian şi P. Dan, au susținut un recital din versurile poetului”, iar Silviu Guga „a vorbit despre opera celui stins prematur, acum 12 ani, numele lui fiind purtat de cel mai tânăr cenaclu literar din țară.”

Citește și Romul Munteanu. „Europeanul” din Călanul Mic

Cenaclul „Radu Stanca” i-a avut ca membri de onoare pe academicianul Ștefan Augustin Doinaș, poet, eseist, traducător și deținut politic; Horia Stanca, medic și prozator, autor de romane istorice, poetul, prozatorul și traducătorul Anghel Dumbrăveanu și pe scriitorul Radu Ciobanu.

În cei zece ani în care a funcționat, cu intermitențe, i-au trecut pragul în calitate de invitați, printre mulți alții: scriitorul, eseist și traducător Mircea Ivănescu; istoricul literar, reputat eminescolog, Ion Mircea; poetul, prozator, eseist şi traducător Ștefan Popescu; eseistul și critic literar român Mircea Braga; criticul literar, estetician și prozator, Titu Popescu; prozatorul, teoretician și eseist român Vasile Andru; poetul şi traducătorul Iv Martinovici; scriitoarea Luminița Petru; scriitoarea și jurnalista Nastasia Maniu; Alții au acceptat, ca Ion Negoițescu sau Cornel Regman, dar n-au reușit să vină.

Au mai fost în Călan, „mai mult sau mai puțin pentru dezbateri literare” şi Romul Munteanu, Eugen Todoran, G. I. Tohăneanu, Mircea Sântimbreanu, Valeriu Bârgău, Neculai Chirica, Eugen şi Ioan Evu, Mircea Tomuș ș.a.

Ca rod al activității literare desfășurată de membrii săi, în 1978 iese de sub tipar culegerea Sub arcuri de lumini, antologie editată de Cenaclul „Radu Stanca” și îngrijită de profesorii Ion Marinescu și Silviu Guga, prefațată de Radu Ciobanu, în care au semnat poezii, fragmente de proză, epigrame: Dorina Itul (ilustrația), Ionel Amăriuței, Marcel Anghel, Ioan Barb, Otilia Ignat, Violeta Deminescu, Silviu Guga, Ion Marinescu, Ernest Uskar, Mihaela Ispas, Emil Duțu și Nicolina Mihăilă.

Citește și Victor Isac, arestat dintr-o sala de clasă a școlii din Călan

În ședințele de cenaclu au mai citit: Teodor Barbu, Anda Bărbulescu, Felicia Maga, Mircea Troşan, Margareta Deak, Cornel Crăciunescu, Liana Iulian, Nastasia Moraru, Gheorghe Sima, Anca Coman, Victor Andraş, Ferdinand Herţeg, Tiberiu Mândrescu, Violeta Vişoi, Maria Leleşan. S-au citit şi traduceri: din lirica franceză a tradus Gabriela Răduţ şi din lirica spaniolă Maria Luiza Tutza.

Sub arcuri de lumini a fost bine primită și a avut recenzii pozitive în publicații literar-culturale ca Orizont, Râmânia literară sau Tribuna, și în ziarul regional Drumul socialismului.

Radu Ciobanu consemna în prefața antologiei că „Inițiativa e îndrăzneață, nu lipsită de riscuri și presupune o foarte acută conștiință a responsabilității pentru că o asemenea culegere trebuie să-și aibă deschiderea sa înspre lume, înspre cele mai nobile gânduri și creații ale contemporaneității.”

Nastasiu Maniu a salutat la rândul ei „cu multă căldură efortul membrilor cenaclului din Călan, le mulțumim pentru cele câteva pagini de literatură adevărată pe care ni le-au oferit”

Unul dintre evenimentele deosebite care a avut loc, alături de vizita anterioară a întregii redacții a revistei sibiene Transilvania, l-a constituit întâlnirea, în 1982, cu poetul Anghel Dumbrăveanu, prezentată de România literară, anul XV. nr.17, joi 22 aprilie 1982.

„După expunerea asupra poeziei scriitorului invitat, ținută de criticul Silviu Guga, Anghel Dumbrăveanu a prezentat un recital din poeziile proprii, întreținând apoi un amplu dialog cu cititorii, cărora le-a oferit autografe pe noul său volum Cuvinte magice, apărut la editura Dacia”, publica România literară.