Info Cultural – Știri și informații culturale

Cu toate că a fost plimbat în cătușe la mâini, torturat pe timpul anchetelor și condamnat de două ori la închisoare pentru apartenența la „Oastea Domnului”, fără ca organele represive să-i poată aresta și gândurile, Ioan Opriș, născut în toamna anului 1907, luna octombrie, ca fiu al lui Vasile și al Sofiei din localitatea Ighiu, județul Alba, a continuat să …

Traian Dorz s-a născut pe 25 decembrie 1914 în satul Livada Beiușului, comuna Mizieș, județul Bihor, într-o familia de țărani săraci, fiu al lui Constantin și al Mariei Dorz. La terminarea celor 7 clase primare a primit ca premiu cartea „Corabia lui Noe” scrisă de preotul Iosif Trifa, liderul mișcării Oastei Domnului. Cartea avea să-i schimbe definitiv viața. „În 8 …

Lucrețiu Pătrășcanu, personalitate controversată, victimă a ideilor gândite de el, a avut o intensă activitate publicistică și editorială în principalele oficioase ale formațiunilor de stânga: Apărătorul proletar (1925-1931), Curentul liber, Cuvântul liber, Deșteptarea (1931), Era nouă, Facla, Flacăra (1948), Frontul (1933), Înainte, Independența economică, Lumea românească, Manifest, Momentul, Reporter, Scântei, Socialismul, Tineretul socialist, Viața românească, Cititorul social etc. În multe …

Un subiect intens discutat și disputat în România, mai cu seamă după 1989, îl reprezintă Holocaustul, negat de unii, recunoscut de alții. Despre Holocaust s-au publicat numeroase studii, au avut loc cercetări pe acest subiect, dezbateri. O serie de documente demonstrează că pe teritoriul actual al României s-au pus în aplicare măsuri draconice îndreptate împotriva evreilor și țiganilor în perioada …

Un moment deloc plăcut în istorie l-a reprezentat, alături de multe alte evenimente triste, trimiterea în ghetouri a evreilor din Transilvania de Nord (anexată la data aceea Ungariei), odată cu data de 3 mai 1944. În județul Cluj, comunitatea evreiască a fost deportată în zona fabricii de cărămidă „Iris”, situată în nordul municipiului Cluj-Napoca. Ghetoul, la fel ca celelalte de …

Un loc în care s-au consumat multe drame, înainte de deportarea în fostele lagăre naziste, a fost Ghetoul din Oradea, înființat la 3 mai 1944. Conform istoricilor, Ghetoul din Oradea avea o suprafață de 130 iugăre cadastrale și cuprindea zona din jurul Sinagogii ortodoxe, apreciat ca cel mai sărac și celui mai aglomerat cartier evreiesc. Ghetoul din Oradea, la fel …

Memorialul Victimelor Holocaustului din Israel, constituit în 1953 la Ierusalim, printr-o hotărâre a Knesset-ului (parlamentul israelian), a luat cu mai multe decenii în urmă, prin intermediul institutului Yad Vashem, decizia de a onora memoria eroilor ne-evrei cu titlul „Drept între popoare”. Printre ei regăsindu-se și români, maghiari, nemți etc domiciliați în România. Titlul este acordat în viață sau post mortem …

La data de 27 noiembrie 1940, istoricul Nicolae Iorga a fost ridicat de un grup de legionari şi asasinat. În noaptea de 29/30 noiembrie, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alți lideri legionari au fost asasinați în timp ce erau transportați de la închisoarea din Râmnicu Sărat spre cea din Jilava. Adepții Mișcării Legionarii îl considerau pe savantul român responsabil pentru …

Personalitate proeminentă, Nicolae Iorga, unul dintre adversarii liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a comentat și a condamnat în volumele sale de memorii activitatea și atitudinea „căpitanului”. Răsfoindu-i memoriile putem înțelege cum s-a născut ura legionarilor față de savantul român. Note pe marginea crimei prefectului de poliție Manciu În 1924, în urma unei altercații, Corneliu Zelea Codreanu este implicat într-un …

Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009, s-a născută la data de 17 august 1953, în localitatea Nițchidorf, județul Timiș, într-o familie de etnici germani. După anul 1970 a fost apropiată de grupul Aktionsgruppe Banat, cunoscut sub denumirea de Cenaclul Universitar al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, fondat de Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner …

Tudor Arghezi, „adio”, în „Tribuna”, anul IX, nr. 12 (425), 1965. Articolul a fost publicat și în „Scânteia” (an XXXIV, nr. 6566, 22 martie 1965, p. 1), reprodus de alte oficiase ale PCR. „Condeiule al meu de mângâieri, de consolări și reverie, fă-te om, fă-te țară, fă-te popor, pune-ți sarică de spini și plângi la porțile lumii. Cel mai teafăr …

Nestor Ignat, „Înalt exemplu pentru presa noastră comunistă”, în revista „Presa noastră”, nr 106-107, 1965. „Împreună cu un întreg popor și noi, ziariștii, am fost cutremurați de o durere din cele mai adânci: ne-a părăsit pentru totdeauna omul care, cu înțelepciune și fermitate a stat necurmat, decenii de-a rândul, în fruntea luptei partidului pentru făurirea și desăvârșirea socialismului în patria …

Radu Beligan „Omagiul nostru”, în revista „Teatru”, aprilie 1965 „E o despărțire grea, amară! Până mai ieri ne umplea inimile de bucurie zâmbetul luminos al tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Îl simțim şi acum, în continuare, alături de noi, căci temeliile teatrului românesc şi ale întregii noastre arte noi au drept ctitor partidul, înțeleapta sa conducere, îndrumarea sa consecventă, desfășurata cu marea …

Mihail Sadoveanu, „Marele geniu al omenirii progresiste”, în Scânteia, 7 martie 1953. „Marele Iosif Vissarionovici Stalin a închis ochii. Vestea adormirii lui a străbătut pământul, fulgerând inimile tuturor oamenilor muncii. Veste de cumplită durere, ca pentru cel mai bun părinte și cel mal înțelept tovarăș; veste în stare să ne covârșească și să ne înfrângă puterile, dacă n-am avea viu …

Dina Câmpeanu, soția liberalului Radu Câmpeanu, a fost una dintre vocile critice la adresa scriitorilor obedienți regimului comunist. Articolele publicate de ea în Buletinul Internațional pentru Românii din Exil, publicație la care a fost redactor-șef, paginator și secretar de redacție, descriu în detaliu acțiunile celor apropriați fostului regim. Unul dintre scriitorii luați în vizor a fost Corneliu Vadim Tudor, pe …

Aflat în conflict cu disidenții anticomuniști din exil, fostul președinte PRM, publicistul Vadim Tudor, a avut cu mai multe ocazii, anterior anului 1990, replici acide la adresa acestora în ziare sau reviste ca Săptămâna, România literară sau Luceafărul. Întru-un articol care „se constituie într-o viguroasă replică la adresa mistificatorilor de peste hotare ai realității românești, ai adevărurilor civilizației românești contemporane”, …

Personalitate controversată, poetul Adrian Păunescu a făcut cu mai multe ocazii obiectul unor articole, deloc favorabile, în presa din exil (Franța, Anglia, Germania, SUA). Buletin de Informații al Românilor din Exil, revistă săptămânală editată la Paris, publica în 1981, sub titlul „Dialectica diabolică”, un scurt articol în care descrie că „Adrian Păunescu, poetul curții care are sarcina să «traducă» pe …

Caracterizat de Constantin Argetoianu ca “naționalist înfocat” și “xenofob ireductibil”, A. C. Cuza s-a făcut remarcat în prima jumătate a secolului XX prin discursul său agresiv și grotesc. O mostră o reprezintă ședința de joi, 10 februarie 1933 a Adunării Deputățiilor, din care reproduc în continuare. D. profesor A. C. Cuza: D-lor deputați, oriunde vă veți duce d-voastră, veți găsi …