Lansarea spre Lună a noii rachete dezvoltate de NASA a fost anulată

Lansarea spre Lună a noii rachete gigantice dezvoltate de NASA a fost anulată luni din cauza unei probleme tehnice detectate la unul dintre motoarele principale ale vehiculului spaţial, a anunţat agenţia spaţială americană într-o transmisiune video în direct, amânând astfel, de facto, cu cel puţin câteva zile această misiune, informează AFP şi Reuters.

După 50 de ani de la ultimul zbor Apollo, misiunea Artemis marchează debutul programului spaţial american ce vizează revenirea oamenilor pe Lună, o etapă care ar trebui să permită echipajelor de astronauţi să ajungă ulterior şi pe planeta Marte.

Următoarea dată posibilă de lansare a misiuni Artemis 1 este vineri, 2 septembrie, apoi o nouă fereastră de lansare va exista pe 5 septembrie. Însă problema tehnică înregistrată luni va trebui să fie mai întâi evaluată de echipele de ingineri de la NASA înainte de alegerea unei noi date, potrivit AFP.

Conform Reuters, numărătoarea inversă a fost oprită cu aproximativ 40 de minute înainte de lansare, care era programată la ora locală 08:33 (12:33 GMT) şi ar fi trebuit să aibă loc de pe rampa 39B de la Kennedy Space Center din Cape Canaveral, Florida.

Însă, pe măsură ce zorii zilei de luni se iveau deasupra rachetei SLS, vopsită în portocaliu şi albastru şi având o înălţime de 98 de metri, lansarea sa a devenit tot mai puţin probabilă.

Citește și Astronautul Thomas Pesquet: Mai mulţi astronauţi europeni au şansa de a ajunge pe Lună

Rezervoarele acestei mega-rachete au fost umplute cu peste 3 milioane de litri de hidrogen şi oxigen lichid răcit la temperaturi foarte joase. Procedura de umplere a rezevoarelor a început însă cu o întârziere de aproximativ o oră din cauza unui risc prea mare de fulgere la jumătatea nopţii de duminică spre luni.

Apoi, o scurgere de carburant a determinat o pauză în timpul umplerii cu hidrogen a rezervorului asociat treptei principale a rachetei, înainte ca o soluţie să fie găsită de inginerii de la NASA, care au decis continuarea procedurii.

În jurul orei locale 07:00, o nouă problemă, de această dată una decisivă, a apărut: unul dintre cele patru motoare RS-25, poziţionate sub treapta principală a rachetei, nu reuşea să atingă temperatura dorită – o condiţie necesară pentru a putea fi pornit.

Numărătoarea inversă a fost oprită şi, după mai mult de o oră şi jumătate de aşteptare şi tentative de remediere a acelei probleme, directoarea adjunctă a NASA, Charlie Blackwell-Thompson, a luat decizia finală de a anula lansarea de luni.

Citește și NASA a prezentat felul în care 33 de eşantioane prelevate din roci marţiene urmează să fie aduse pe Terra în 2033

Mii de persoane s-au deplasat pentru a asista la acest spectacol, inclusiv vicepreşedinta Statelor Unite, Kamala Harris.

Misiunea Artemis 1 are ca scop propulsarea cu ajutorul rachetei gigantice SLS (Space Launch System), cea mai puternică din lume, a capsulei Orion, de această dată fără echipaj uman, în jurul Lunii, pentru a verifica dacă propulsorul şi capsula aferentă sunt sigure pentru a opera zboruri viitoare cu echipaje de astronauţi – inclusiv prima femeie şi prima persoană de culoare care vor urma să păşească pe Lună.

„Această misiune duce mai departe visurile şi speranţele multor oameni. Suntem, de acum, generaţia Artemis”, a declarat în această săptămână directorul NASA, Bill Nelson.

Obiectivul principal al misiunii Artemis 1 este acela de a verifica scutul termic al capsulei, care trebuie să revină în atmosfera terestră cu o viteză de aproape 40.000 de km/h şi la o temperatură care va fi de aproximativ jumătatea din cea înregistrată la suprafaţa Soarelui.

Citește și Roverul Perseverance al NASA a surprins o imagine neobișnuită: un ghem de sfoară

Capsula Orion are misiunea de a se aventura până la o distanţă de 64.000 de kilometri în spatele Lunii, mai departe decât a ajuns orice vehicul spaţial cu echipaj uman de până acum.

Un eşec complet ar fi devastator pentru o rachetă ce a beneficiat de un buget colosal (4,1 miliarde de dolar per lansare, potrivit unui audit public) şi a cărei lansare a suferit o amânare de mai mulţi ani – misiunea a fost comandată în 2010 de Congresul american pentru o dată iniţială de lansare în 2017.

După această primă misiune, Artemis 2 va duce în 2024 un echipaj de astronauţi până în proximitatea Lunii, fără însă să aselenizeze. Această onoare îi va reveni echipajului misiunii Artemis 3, în 2025 cel mai devreme. După aceea, NASA doreşte să lanseze o misiune lunară pe an.

Obiectivul: stabilirea unei prezenţe umane durabile pe Lună, prin construirea unei staţii spaţiale pe orbita lunară (denumită Gateway) şi a unei baze ştiinţifice pe suprafaţa satelitului natural al Terrei.

Citește și NASA a dat publicității o imagine spectaculoasă a galaxiei Cartwheel

Acolo, oamenii vor trebui să înveţe să trăiască în spaţiul îndepărtat şi să dezvolte tehnologiile necesare pentru un zbor dus-întors spre planeta Marte.

Acea călătorie de Marte va dura mai mulţi ani şi ar putea avea loc „spre sfârşitul deceniului 2030”, a precizat Bill Nelson.

Însă înainte de misiunea spre Marte, trimiterea de echipaje umane pe Lună are şi o importanţă strategică, în faţa ambiţiilor afişate de ţările concurente, mai ales de China.

„Vrem să mergem la polul sudic (al Lunii – n.r.), unde există resurse”, mai ales apă sub formă de gheaţă. Nu vrem ca China să ajungă acolo şi să spună: ‘acesta este teritoriul nostru'”, a declarat Bill Nelson, duminică, pentru postul de televiziune NBC.