Lucian Blaga, unul dintre cei mai importanți poeți români interbelici, a fost denunțat după 1990 ca fost legionar. Apartenența sa la Miscarea Legionară nu a fost însă confirmată niciodată de documente.
Dorli Blaga scrie în volumul documentar Blaga supravegheat de Securitate (Biblioteca Apostrof, 1999) că „singurul legionar care ne-a intrat în casa, în uniformă, a fost Vasile Bancilä“ (p. 15). Fiica scriitorului îşi amintește de asemenea că, la Sibiu, în septembrie 1940, A venit în vizită la tata Traian Herseni, însoțit de cineva şi trimiși ai guvernării legionare, dar n-au stat mult. Imediat după plecarea lor, tata ne-a povestit că aceștia veniseră să «tatoneze» o eventuală colaborare. El a refuzat categoric orice colaborare cu guvernarea legionară” (p. 14-15).
„Eu nu mi-am scris filozofia pentru legionari”
Într-un memoriu adresat de Blaga în 1959 Comitetului Central al P.M.R., ca urmare a „ficțiunilor calomnioase“ ale lui Mihai Beniuc din romanul Pe muche de cuțit, scriitorul răspunde acuzației că filosofia lui „ar fi devenit un fel de filozofie a oamenilor de «dreapta» și că legionarii o admirau ce pe-o operă de «geniu»“, în felul următor:
„Nu prea știu ce gândeau legionarii despre filozofia mea, dar dacă Beniuc ar fi făcut în vremea aceea un sondaj printre ei ar fi avut poate unele surprize. Se prea poate ca unii legionari să fi fost admiratori ai filozofiei mele. Pot să spun însă categoric un lucru: eu nu mi-am scris filozofia pentru legionari, ci pentru toți amatorii de filozofie din țară, indiferent de orientarea lor politică.
Citește și Un scriitor cu dereglări psihice, descris de Securitate ca având o influență nefastă asupra lui Octavian Hoandră
O întrebare: în toamna anului 1940, în cele câteva luni când legionarii au fost la «putere», am ocupat eu vreo slujbă, vreo situație, prin care să mă fi «angajat» în mișcare? Să se cerceteze odată presa acelor câtorva luni: se va vedea că tocmai atunci s-a produs o tăcere în jurul filozofiei şi a literaturii mele! Ce făceam eu în timpul acela? Am fost profesor de filozofia culturii la Sibiu şi atât. Profesor de filozofie, o meserie pentru care am părăsit de buna voie diplomație la 1 aprilie 1939, cinci luni înainte de izbucnirea celui de al doilea război mondial“ (v. Mircea Zaciu, Lancea lui Ahile, Ed. Cartea Româneasca, 1980, p. 377).
Lucian Blaga în dosarele Securității
Hotărârea de deschidere a dosarului de acțiune informativa individuala, redactata în 7 decembrie 1955, la Cluj, şi semnată de șeful de birou locotenent major Chiorean Ion, stabilește ca obiective: „obținerea de materiale originale din lucrările lui cu conținut dușmănos la adresa regimului“, legăturile cu străinătatea şi persoanele din anturaj.
În dosarul de urmărire informativa se dă ca sigură, cu ajutorul surselor, apartenența lui Blaga la Partidul Naţional Creștin al lui Goga şi la Frontul Renașterii Naționale.
Ioan Boanta afirmă într-un interogatoriu din noiembrie 1958 că „Lucian Blaga nu şi-a manifestat simpatia faţa de activitatea legionară, deşi se vorbea despre acest lucru“
O informație intens circulată după 1990 este legată de presupunerea că în personajul Avram Iancu, Lucian Blaga l-ar fi întruchipat în piesa sa pe Corneliu Zelea Codreanu, afirmație respinsă de către cel interogat.
📢 Vrem să auzim părerea ta!
Urmărește-ne pe Facebook Urmărește-ne pe Twitter Urmărește-ne pe LinkedIn
Urmărește-ne pe Google News