Mănăstirea Curtea de Argeș, o capodoperă a arhitecturii religioase românești, își etalează frumusețea și misterul încă din secolul al XVI-lea. Construită între anii 1515-1517 de către Neagoe Basarab, mănăstirea este un simbol al artei și credinței, îmbinând în mod armonios elemente arhitecturale tradiționale cu influențe bizantine și orientale.
O istorie fascinantă
Istoria Mănăstirii Curtea de Argeș este strâns legată de figura lui Neagoe Basarab, un domnitor luminat care a dorit să lase în urma sa un monument de o frumusețe rară. Așezată pe locul unei vechi mitropolii din 1359, mănăstirea a fost ridicată în numai doi ani, o realizare remarcabilă pentru acea perioadă. Inițial, Neagoe Basarab a clădit biserica pe fundațiile unui locaș mai vechi, iar Gavriil Protul, cronicarul domniei sale, consemnează că această biserica a fost „înălțată din temelii”.
Mănăstirea Curtea de Argeș este renumită pentru arhitectura sa unică. Structura sa este dominată de o turlă centrală înaltă, susținută de bolți, care se integrează armonios în restul clădirii. Pereții exteriori sunt împărțiți în două zone suprapuse, decorate cu motive caucaziene și islamice. Elementul distinctiv al mănăstirii este modul în care meșterii băștinași au reușit să armonizeze diversele influențe culturale într-un stil arhitectural propriu.
Mănăstirea este înconjurată de legende, cea mai cunoscută fiind povestea tragică a Meșterului Manole. Se spune că Manole, constructorul principal al mănăstirii, a trebuit să-și zidească propria soție în zidurile bisericii pentru a putea finaliza construcția. Legenda vorbește despre sacrificiul suprem pentru artă și credință, un motiv recurent în folclorul românesc.
Restaurări și transformări
De-a lungul timpului, mănăstirea a suferit mai multe transformări. În secolele XIX-XX, sub inițiativa lui Carol I, biserica a fost restaurată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy. Restaurarea a adus schimbări semnificative, inclusiv înlocuirea frescei originale și modificări ale structurii interioare. În ciuda acestor schimbări, mănăstirea și-a păstrat frumusețea și importanța spirituală.
Mănăstirea Curtea de Argeș este nu doar un loc de pelerinaj, ci și necropolă regală. Din 1914, aici au fost înmormântați regii și reginele României, printre care Carol I, Elisabeta, Ferdinand, Maria, Carol al II-lea, Regina Elena, Mihai I și Ana. De asemenea, începând cu anul 1793, mănăstirea servește drept scaun al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.
Mănăstirea Curtea de Argeș este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, subliniind importanța sa istorică și culturală. Ea reprezintă nu doar o bijuterie arhitecturală, ci și un simbol al identității și spiritualității românești.
Anual, mii de turiști și pelerini vizitează Mănăstirea Curtea de Argeș, atrași de frumusețea sa arhitecturală și de semnificația spirituală. Vizitatorii pot admira frescele interioare, lucrările de artă religioasă și pot participa la slujbele religioase. În plus, grădinile mănăstirii oferă un loc de pace și meditație.
Mănăstirea Curtea de Argeș nu este doar o construcție impresionantă, ci și un loc unde istoria, spiritualitatea și cultura se îmbină armonios. Rămâne un simbol al frumuseții și al credinței românești.
Citește și Orașe românești cu un patrimoniu arhitectural impresionant
📢 Vrem să auzim părerea ta!
Urmărește-ne pe Facebook Urmărește-ne pe Twitter Urmărește-ne pe LinkedIn
Urmărește-ne pe Google News