Mănăstirea Moldovița, situată în comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava, este o așezare călugărească cu un bogat trecut istoric. Aflată la aproximativ 15 km de comuna Vama, această mănăstire a fost inclusă în 2015 pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, având codul de clasificare SV-II-a-A-05673. În 1993, UNESCO a adăugat Biserica „Buna Vestire” din cadrul Mănăstirii Moldovița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei, pe lista patrimoniului cultural mondial.
Istoria Mănăstirii Moldovița își are rădăcinile în timpul voievozilor Mușatini, care au ocrotit-o. Domnia lui Alexandru cel Bun a adus prosperitate mănăstirii, datorită ctitorilor care au înzestrat-o. În secolul al XV-lea, mănăstirea a fost distrusă de o alunecare de teren, dar în 1532, voievodul Petru Rareș a construit Biserica „Buna Vestire” într-un loc nou, oferindu-i un aspect de mică fortăreață. Pe parcursul timpului, Mănăstirea Moldovița a avut un rol important în evenimente politice și în comerțul regional.
Arhitectura bisericii „Buna Vestire” combină elemente de artă bizantină și gotică, continuând stilul arhitectonic al mănăstirilor moldovenești. Pictura interioară, realizată la cinci ani după ridicarea bisericii, reprezintă un document artistic excepțional al epocii de strălucire spirituală din vremea lui Petru Rareș. Tendința de umanizare a figurilor divine și prezența simțămintelor profund omenești în multe din scenele ciclului evanghelic sunt trăsături proprii ale frescelor de la Moldovița, care și-au păstrat nealterate prospețimea și strălucirea culorilor.
Citește și Biblia lui Șerban Cantacuzino: Prima traducere completă a Bibliei în limba română
Tabloul votiv înfățișează ctitorul Petru Rareș, alături de familia sa, și indică preocuparea artistului anonim de a reda viața interioară a personajelor reprezentate. Pictura exterioară a Mănăstirii Moldovița, în special cea de pe peretele sudic al bisericii, constituie un punct de atracție datorită stilului post-bizantin, cu influențe din goticul internațional și chiar din arta Renașterii. Specialiștii consideră că pictura de la Moldovița a fost realizată de zugravii coordonați de vestitul Toma de la Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rareș.
Mănăstirea Moldovița reprezintă nu doar un simbol al istoriei și spiritualității românești, ci și o comoară ascunsă a Bucovinei. Vizitatorii care ajung în această parte a țării au ocazia să descopere frumusețea și măiestria artistică a unei așezări călugărești înscrise în patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Aici, tradițiile străvechi se împletesc cu arta și arhitectura, iar turiștii pot admira atât frumusețea exterioară a bisericii, cât și splendoarea picturilor interioare.