Manoilescu Mihail. S-a născut pe 9 decembrie 1891, în Iași. A absolvit Liceul Național din Iași și, mai apoi, în 1915, Școala de Poduri și Șosele din București, ca șef de promoție. Profesor de economie politică la Şcoala Politehnică din Bucureşti până în 1944. Director în Ministerul Industriei şi Comerţului în 1920, Subsecretar de Stat la Ministerul de Finanţe în 1924,
Ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor în 1930, Guvernator al B.N.R. în 1931, Ministru al Industriei şi Comerţului în anul 1931, Preşedinte la Secţia Română a Camerei Internaţionale de Comerț, Ministru de Externe în 1940. A fost Doctor Honoris Causa al multor instituţii de cultură din străinătate. Fondator al revistei Lumea Nouă.
Pe 12 octombrie 1944 a fost întemnițat, fără proces, timp de 14 luni. A fost arestat din nou în decembrie 1948 și deținut în închisorile Jilava, Ocnele Mari, Sighet, unde, fiind grav bolnav, a murit pe 30 decembrie 1950.
Bibliografie: Buzatu, Gheorghe, România cu şi fǎrǎ Antonescu, Editura Moldova, 1991; Nițu, Liviu P., Elita politică istorică, 1945-1955, Editura Mica Valahie, 2011; Popescu, Eugen, Puncte de vedere, Editura Coresi, 1984.