Mihai Mălaimare și-a lansat trei volume la Bookfest

Actorul Mihai Mălaimare şi-a lansat, joi, volumele „Caleaşca aurită”, „Actorul, Bufonul, Clovnul” şi „Statuia vivantă”, la standul Editurii RAO de la Salonul Internaţional de Carte Bookfest.

„Trebuie să recunosc că a trebuit să prind 72 de ani ca să fiu lansat. Nu mi s-a mai întâmplat până acum şi e o senzaţie ciudată”, a spus Mihai Mălaimare.

El a povestit cum a ajuns să scrie cele trei cărţi, dar şi cum au văzut acestea lumina tiparului.

„Cu RAO mi s-a întâmplat un lucru fabulos: în pandemie, ca mai toată lumea, am fost arestat, eu mai arestat decât voi pentru că soţia mea este foarte sperioasă şi m-a exilat în pod şi atunci m-am trezit într-o noapte că, de fapt, am trei cărţi şi aveam alternativa să le pun online sau să încerc marea cu degetul. Am scris un email către toate editurile din România, am spus că sunt cutărică, am scos cărţile astea despre aşa, aşa, aşa şi cedez toate drepturile de autor, le vreau tipărite. La 12,00 noaptea am dat send, m-am culcat, la 12,15 a sunat telefonul: Sunt Ovidiu Enculescu de la RAO, ţi le public pe toate. Şi a publicat”, a mărturisit actorul.

Mihai Mălaimare a povestit că volumul „Actorul, Bufonul, Clovnul” reiterează teza sa de doctorat.

Citește și Deși nu s-a lansat oficial, Biblioteca Digitală a României este accesibilă

„Acum nu ştiu dacă pot să mă numesc scriitor. Am în mine o hârtie de turnesol ca actor care-mi spune să fiu decent. În materie de teatru ştiu unde mă aflu, acolo pot să nu greşesc foarte mult, dar aici este o lume pe care nu o stăpânesc, pot să spun însă cu siguranţă (…) că eu nu pot să scriu decât dacă lucrez cu adevăruri. De altminteri, în teatru este singura soluţie ca să treci rampa – adevărul, alta nu există, indiferent ce rol ai juca. ‘Actorul, Bufonul, Clovnul’ este o carte care reiterează teza mea de doctorat. Este o teză dedicată clovnului, dar când am reluat-o mi-am dat seama că între actorul generic şi clovnul care este o părticică din el mai există un personaj

(…) Bufonul. Şi, atunci, a ieşit o carte de care realmente sunt mândru ca om de teatru, dar în care am strecurat o poveste care este un fel de nostalgie după un roman care nu-l voi scrie niciodată, pentru că este o poveste de o tristeţe fabuloasă despre cel mai mare clovn al acestei ţări, Marcellino, colegul meu, prietenul meu din copilărie, care a murit vorbind cu mine la telefon”, a povestit artistul.

El a menţionat că ‘Statuia vivantă’ este o carte pentru profesionişti. „Cine vrea să facă o statuie vivantă o citeşte şi va izbuti în proporţie de 51%, ceea ce este fabulos. Dar ‘Caleaşca aurită’ este, vă spun cu nesimţire aproape, că n-o vreau vândută, pentru că e a mea, am trăit în ea, în povestea asta, seară de seară, m-am întâlnit cu colegii mei, cu profesorii mei, s-a scris singură. Mâna mergea automat pentru că eu eram într-o cu totul altă lume.

Citește și Teatrul Infinit lansează proiectul ”Studio – Infinit”, o oportunitate pentru actorii profeșioniști

Ce se întâmpla în ’69 – ’73 în Institutul de Teatru ar merita să citiţi, pentru că este o poveste cu ‘a fost odată ca niciodată, de parcă n-ar fi fost’. A fost o lume colosală şi în ea vorbesc şi despre nişte actori pe care-i cunoaşteţi – Mişu Dinvale, Cezara Dafinescu, Ioana Crăciunescu, ca să vorbesc de cei care au trecut rampa scenei şi a ecranului şi care s-au afirmat.

(…) Am fost o generaţie care a ratat. Noi în cămin am stat patru ani şi am hotărât că vom modifica teatrul românesc, că o să-l schimbăm, aveam puncte clare, nopţi întregi în care vorbeam cum o să schimbăm teatrul românesc. Am intrat în teatrul românesc şi ne-a schimbat el pe noi, în sensul că am trudit ca să devenim cineva şi când am devenit eram prea bătrâni ca să mai putem schimba ceva”, a completat Mihai Mălaimare.

Actorul i-a îndemnat pe cei prezenţi la lansare să citească volumele pentru că le-a scris cu drag.