Ministerul Culturii a numit, pe 15 februarie 2021, managerul interimar al Muzeului Ororilor Comunismului în România. Astfel, această poziție va fi ocupată de Alexandru Groza, absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, care a fost Fulbright Visiting Researcher la Institute of Slavic East European and Eurasian Studies (ISEEES), la Universitatea din California – Berkeley și care, în prezent, pregătește un doctorat privind relațiile româno-americane în perioada regimului comunist.
Alexandru Groza a îndeplinit și rolul de Manager de proiect la Ferestroika Experience, un muzeu privat, unic, al vieții cotidiene în comunism. A publicat numeroase studii științifice, a participat la conferințe naționale și internaționale, unde a prezentat rezultatele cercetărilor sale și a organizat numeroase expoziții tematice axate pe memoria regimului comunist. Este coautor (alături de Adrian Cioroianu) al volumului „Elena a României – Regina-Mamă, Regina Suferinței și a speranței” (2018).
„Am făcut un pas important pentru crearea Muzeului Ororilor Comunismului în România, prin desemnarea unui manager interimar care va duce la îndeplinire acest proiect. Îi urez mult succes în noua poziție și așteptăm deschiderea muzeului cât mai curând pentru publicul larg. Muzeul Ororilor Comunismului în România este important pentru istoria acestui popor, pentru toate generațiile care nu au trăit acele vremuri, dar care au auzit povești nenumărate de la părinți și bunici. Trebuie să existe o informare corectă cu privire la abuzurile, crimele și torturile asupra oponenților regimului comunist, a tot ceea ce a însemnat perioada comunismului, ca să nu uităm vreodată și să nu riscăm să mai alegem sau să ni se impună un astfel de regim”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii.
Citește și Organizatorii de concerte şi evenimente culturale solicită premierului soluții compensatorii pentru pierderile din 2020
În luna decembrie a anului trecut, Guvernul a aprobat Hotărârea privind organizarea şi funcționarea Muzeului Ororilor Comunismului, care are ca obiectiv prezentarea realităților vieții social-economice şi culturale din România, în perioada 1945-1989. Actul normativ a stabilit activitățile specifice, structura administrativă, sediul temporar şi finanțarea instituției. Muzeul are acum sediul în spațiile din Biblioteca Națională a României, urmând ca ulterior să fie identificat un spațiu adecvat obiectului său de activitate.
Activitatea muzeului este finanţată din subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi din venituri proprii provenite din activităţi specifice, donaţii şi sponsorizări.
Instituţia va avea un număr maxim de nouă posturi, iar salarizarea angajaţilor se face potrivit prevederilor legale aplicabile personalului contractual din unităţile bugetare de subordonare centrală.
