Mitropolitul Nicolae Bălan, cu mai multe ocazii în Călan

Duminică, 13 septembrie 1942, avea loc, în cadrul unor solemnități deosebit de fastuoase, târnosirea bisericii ortodoxe din localitatea Călan, ritualul fiind condus de către Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, însoțit de Episcopul Veniamin al Caransebeșului, precum și de către un sobor impresionant de preoți, 25 la număr.

Foaia Diecezană, organul oficial al parohiei ortodoxe române a Caransebeșului scria: „Mitropolitul Nicolae a desvoltat (sic) citatul biblic: «rămâneți întru dragostea mea». Cuvântul înaripat al I. P. S. sale a fost ascultat de mulțimea ce nu mai încăpea în biserică.”

Cu acest prilej, „Mitropolitul Nicolae a toastat pentru M. S. Regele Mihai, pentru Mareșalul Ion Antonescu și Armată; P. S. S. episcopul Veniamin pentru preoțimea ardeleană, dl ing. C. Orghidan pentru I. P. S. Mitropolitul Nicolae și protopopul N. Duma pentru P. S. Episcopul Veniamin.”

Biserica din Călan îl are ctitor pe Constantin Orghidan, inginer, președinte al Societății Titan-Nădrag-Călan, colecționar, vicepreședinte al Societății Numismatice Române și membru de onoare al Academiei Române.

Pe data de 7 decembrie 1941 avea loc sfințirea bisericii romano-unite din Crișeni, colonia Călan, păstorită de protopopul Laurențiu Nicoară, refugiat din Cluj. La solemnitate au luat din nou parte înalți prelați și elita locală. Sfințirea s-a făcut de către un sobor de patru preoți, în frunte cu protopopul Devei Ștefan Bălan înconjurat de preotul Nicolae Gârbea, protopop în Baru Mare, Traian Pop, preot refugiat în Băcia și, desigur, preotul Laurențiu Nicoară. Despre care se arată că „(…) se află în comuna noastră numai de un an, totuși, prin munca ce o depune în ogorul sfântului altar, a reușit cu mijloace destul de modeste să deie comunei și mult însetaților credincioși un locaș de închinare, vrednic de menirea pentru care s-a ridicat.”

Citește și Eminent inginer și membru de onoare al Academiei Române, ctitorul unui lăcaș de cult din Călan

Au fost prezenți colonelul Christea Teodor, inginerul Silviu Pop, inginerul Torek Ștefan. Din partea bisericii ortodoxe Ioan Jula, directorul școlii de ucenici, din partea bisericii romano-catolice Wollner Emil, reprezentanții bisericii evanghelice și reformate Finta Ioan și Akli Mihai, Tătulescu Victor, directorul scolii primare, înv. Maria Cișmașiu, Eugenia Popescu, Timșa Grigore, șefa oficiului poștal Maria Șelariu, Constantin Dunăreanu perceptor, Hatu Marin, șeful postului de jandarmi, Alexandru Todoroncea șef de gară, locotenentul Radu Ioan și numeroși alții.

„(…) Asistența îngenunchează, clopotul sună prelung iar fanfara Uzinei Călan cânta troparul «Hristos a înviat» (…..) Procesiunea pornește spre noua biserică, parcurgând strada Regele Mihai I, urmată fiind de mulțimea de credincioși.”, nota presa.

La sfârșitul liturghiei, aflăm că „Păr. Traian Pop citește actul Prea Sfântului Ioan Bălan, prin care-și arată deplina sa mulțumire față de preotul local (….) pentru osteneala depusă întru pregătirea acestui nou lăcaș de închinare, trimițând binecuvântarea sa asupra tuturora.”

Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, a sfințit câțiva ani mai târziu (1946) un alt lăcaș de cult, este vorba despre noua biserică Ortodoxă din Strei, la ctitorirea căreia a contribuit deputatul PNL Constantin Bursan.