Mociorniță Dumitru. S-a născut pe 5 august 1885, în comuna Țintea, jud. Prahova. A urmat școala primară în comuna natală, studiile liceale la Liceul „Sfinții Petru și Pavel”, Ploiești și la Liceul Economic Kețulescu, București. A absolvit Școala Superioară de Comerț din București, iar mai târziu la Școala Superioară de Industrie de la Paris.
După studii a lucrat ca reprezentant comercial al unei firme de produse chimice în portul Hamburg. Întors în România (1909) a ajuns manager la întreprinderile lui Grigore Alexandrescu. Odată cu primul război mondial a fost mobilizat pe front în Moldova, și Transnistria. Pentru activitatea din primul Război mondial a fost recompensat de către Armata Română cu mai multe ordine și medalii.
În 1923 a înființat fabrica de încălțăminte Mociorniță, care avea să devină apoi cel mai important producător de încălțăminte din țara noastră. În anul 1931 a înregistrat la registrul comerțului prima Fabrică de Pielărie, afacere pe care a extins-o și în provincie, la Cluj, Brașov, Craiova, Câmpulung, Roman, Tecuci, Târgoviște, Ploiești, Buzău și Galați. În anul 1942 a înființat societatea pe acțiuni „Pielăria și Confecțiunea Românească D. Mociorniță”.
După instaurarea regimului comunist la putere, a refuzat să emigreze în S.U.A., deși i s-a propus. A fost arestat și condamnat la închisoare, împreună cu fiul Ioan Teodor. A decedat răpus de boală și de condițiile din temniță în 1953 (Ploiești).
Bibliografie: Anale de istorie, ediţiile I-III, Institutul de Studii Istorice și Social-Politice de pe Lângă C.C. al P.C.R., 1980; Olaru, Corneliu; Iovanov, Vladimir, Un secol de economie românească, 1848-1947, Editura NEWA T.E.D., 2001; Scurtu, Ion, Politică şi viaţă cotidiană în România, Editura Mica Valahie, 2011.