Cercetătorii israelieni au descoperit mai multe morminte antice umane într-o peșteră din centrul Israelului ce datează din Paleoliticul mijlociu, între 130.000 î.e.n. și 80.000 î.e.n., a anunțat Universitatea Ebraică din Ierusalim într-un comunicat de presă publicat marți, informează Xinhua.
Descoperirea, publicată în revista Nature Human Behaviour, subliniază coexistența dintre neanderthalieni, oameni arhaici, și specia oamenilor moderni, Homo sapiens.
Peștera, localizată în orașul Shoham, este bogată în descoperiri arheologice și antropologice, remodelând felul în care cercetătorii înțeleg relațiile dintre oameni în Orientul Apropiat în perioada Paleoliticului mijlociu.
Studiul dorea să stabilească dacă Homo sapiens și neanderthalienii erau rivali, vecini pașnici sau colaboratori.
Dovezile sugerează că cele două specii au coexistat și au împărtășit aspecte din viața de zi cu zi, tehnologii și obiceiuri funerare, încurajând schimburile culturale și complexitatea socială.
Studiul a arătat că acele interacțiuni au dus probabil la inovații, inclusiv la practici oficiale funerare și utilizarea simbolică a ocrului în scopuri decorative, care ar fi putut defini identitățile sociale.
Prin integrarea datelor despre producția de unelte din piatră, strategiile de vânătoare, comportamentul simbolic și complexitatea socială, cercetătorii au concluzionat că neanderthalienii și Homo sapiens s-au angajat în schimburi pline de însemnătate, care au contribuit la modelarea dezvoltării culturale.
Grupurile de morminte umane din peșteră sugerează că aceasta ar fi servit ca un sit funerar dedicat, subliniind astfel ritualuri împărtășite și puternice legături comunitare.
Artefacte precum unelte din piatră și oase de animale găsite în gropile funerare ar putea sugera, de asemenea, apariția primelor credințe în viața de apoi.
Autorii studiului au concluzionat că descoperirea lor evidențiază Levantul ca o răscruce vitală în istoria umană timpurie.