Nicolae Ciucă: Pentru anul 2023 am alocat cercetării un buget mai mare cu 70% faţă de anul trecut

Premierul Nicolae Ciucă a precizat, la prima ediţie a Galei Cercetării Româneşti 2023, că rolul cercetării ştiinţifice este fundamental în existenţa oricărei societăţi moderne, motiv pentru care pe acest an bugetul cercetării este mai mare cu 70% comparativ cu 2022.

„Sunt onorat să deschid în această seară prima ediţie a Galei Cercetării Româneşti, moment de referinţă prin care celebrăm performanţa cercetătorilor români. Felicitări domnului ministru Burduja şi personalului Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării pentru iniţiativă. Îmi doresc ca acest eveniment să devină o tradiţie prin care să recunoaştem meritele celor care construiesc România Viitorului. Aşa au făcut Emil Palade, Henri Coandă, Ana Aslan, Victor Babeş, Ştefania Mărăcineanu, Petrache Poenaru, Traian Vuia, Horia Hulubei si mulţi alţii, aşa trebuie să facem şi noi. Să construim viitorul acestei ţări cu ajutorul cercetării ştiinţifice şi a inovării.

Dumneavoastră sunteţi cei care continuaţi munca lor şi adăugaţi noi dimensiuni procesului de consolidare a naţiunii române şi a statului român, a afirmării destinului nostru european,  împingând mai departe frontiera ştiinţei şi contribuind la creşterea prestigiului României în lume”, a afirmat Nicolae Ciucă, marţi, la prima ediţie a Galei Cercetării Româneşti 2023 de la Ateneul Român.

„Rolul cercetării ştiinţifice este fundamental în existenţa oricărei societăţi moderne. Avem nevoie de cercetare”, a mai spus premierul.

Citește și Gala Cercetării Româneşti – ediția I – marţi, la Ateneul Român

„Tehnologiile avansate necesită o înţelegere profundă şi subtilă, atât în ceea ce priveşte dimensiunea materială, cât şi în ceea ce priveşte dimensiunea umană a existenţei.  Cercetarea şi inovarea sunt elementele principale în jurul cărora trebuie construită România de mâine, iar Guvernul pe care îl conduc tratează acest domeniu cu maximă seriozitate. Suntem martorii celei de-a patra revoluţii industriale, iar investiţia în cercetare şi inovare este cheia pentru a fi competitivi în economia globală.  De aceea, pentru anul 2023 am alocat cercetării un buget mai mare cu 70% faţă de anul trecut. Aşa cum ne-am asumat în programului de guvernare,

în anul 2024 cercetarea va avea un buget de 1% din produsul intern brut. Până în 2027, cercetarea va beneficia de investiţii în valoare de 60 de miliarde de lei, conform planului naţional aprobat în septembrie anul trecut de Guvernul României. Aceste investiţii se vor întoarce înapoi prin creştere economică, crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea nivelului de trai al tuturor românilor”, a mai explicat Ciucă.

El a vorbit şi despre faptul că un rol important în PNRR îl are componenta de cercetare-dezvoltare.

„Componenta de cercetate-dezvoltare şi inovare are un loc important şi în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Din cele 260 de milioane de euro alocaţi investiţiilor în acest sector, 183 de milioane sunt destinate atragerii în România a celor mai buni cercetători, români şi străini, care să desfăşoare în ţara noastră activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare. 

Citește și Opera ieşeană, premiul de excelenţă pentru susţinerea tinerei generaţii la Gala MUSICRIT

Au fost deja depuse 295 de cereri de finanţare de către universităţi şi institute de cercetare, aplicaţiile lor aflându-se acum în procedură de evaluare.  Vor fi selectaţi 120 de beneficiari, care vor primi finanţări de până la 1,4 milioane de euro. Ne dorim să facilităm accesul cercetătorilor români la reţelele internaţionale de cercetare, să  promovăm proiecte situate în avangarda cercetării ştiinţifice mondiale, atât în domeniul  cercetării aplicate cât şi în domeniul cercetării fundamentale, şi să sprijinim unde este posibil utilizarea rezultatelor cercetării în industria şi economia autohtonă”, a completat premierul Ciucă. 

Şeful Executivului a mai precizat că cercetarea românească are nevoie şi de coerenţă legislativă, nu doar de finanţare.

„Pe lângă finanţare, cercetare românească are însă nevoie şi de coerenţă legislativă. Guvernul României lucrează la îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional în domeniul de cercetare-dezvoltare şi inovare, astfel încât să creăm un cadru favorabil pentru ca cercetătorii români din diaspora să se întoarcă acasă, iar ţara noastră să devină exportator de cunoaştere şi tehnologie la nivel global. Până la finalul anului 2023, conform jalonului asumat  în PNRR, România va avea o nouă legislaţie privind cariera şi statutul cercetătorilor, construită pe baza recomandărilor Comisiei Europene şi cu sprijinul Băncii Mondiale.  Promovarea în carieră trebuie să se facă exclusiv pe criterii de meritocraţie, cu proceduri transparente, competitive şi deschise pentru recrutarea personalului de cercetare, în acord cu bunele practici europene.

Citește și Spectacole de operă şi balet, pe scena Operei Naţionale Bucureşti

Încrederea în ştiinţă şi pasiunea faţă de cercetare, dezvoltare şi inovare trebuie însă cultivate de la vârste fragede şi aici, învăţământul preuniversitar joacă un rol decisiv. Creşterea ponderii ştiinţei, tehnologiei, ingineriei în matematici – educaţia STEM în şcoala românească va crea adulţi pregătiţi pentru locurile de muncă ale viitorului şi va îmbunătăţi poziţia ţării noastre în clasamentele internaţionale care măsoară calitatea educaţiei preuniversitare. Cele mai recente teste PISA arată un grad scăzut de alfabetizare ştiinţifică a elevilor şi suntem conştienţi de acest lucru. Lucrăm aplicat pentru a crea o schimbare sistemică, pe bază recomandărilor şi exemplelor de bună practică oferite de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”, a mai spus prim-ministrul. 

El s-a arătat încrezător că proiectul „România Educată” şi noul pachet legislativ în domeniul educaţiei vor asigura o educaţie ştiinţifică de calitate pentru toţi copiii din ţara noastră.

„Am încredere că proiectul România Educată şi noul pachet legislativ în domeniul educaţiei, alături de reforma curriculumului învăţământului preuniversitar, vor asigura educaţie ştiinţifică de calitate pentru toţi copiii României. Prin PNRR, până în anul 2024, peste 10.000 de laboratoare de ştiinţe trebuie dotate la cele mai înalte standarde, oferind copiilor din întreaga ţară acces la educaţie pentru ştiinţă şi şansa de a îşi cultiva pasiunea şi aptitudinile în cercetare, dezvoltare şi inovare. România nu duce lipsă de idei bune, creativitate, ori soluţii inovative, dar acestea trebuie transferate din laboratoarele şi institutele de cercetare pe linia de producţie şi mai apoi în economie. 

Citește și Spectacolul „Agnes, aleasa lui Dumnezeu”, în premieră la Teatrul Nottara

Transferul tehnologic este vital pentru progresul economic al României şi consolidarea noastră ca lider regional şi exportator de produse inovative. Guvernul României se angajează să consolideze cadrul legal în vigoare pentru a sprijini o cooperare extinsă între Ministerul Cercetării, mediul antreprenorial şi centrele de cercetare. Doar astfel putem accelera şi consolida ritmul dezvoltării noastre.  Îmi doresc să creştem nu doar volumul investiţiilor în economie, dar şi coerenţa planurilor noastre de viitor. Dacă am reuşit, în complicatul an trecut, să creştem PIB al României cu 49 de miliarde de euro, adică echivalentul întregului PIB din 2002, putem amplifica această dezvoltare valorificând rolul cercetării şi inovării în economia noastră”, a mai explicat Nicolae Ciucă.

„O naţiune puternică şi prosperă este fondată pe aceste valori pe care Dumneavoastră le reprezentaţi cu brio în comunitatea globală cea mai exigentă şi avem datoria ca Guvern să contribuim la promovarea acestor valori în societatea românească”, a continuat premierul. 

Citește și Premierul Ciucă propune derularea programului „O carte pe an pentru fiecare elev”

„În acest sens, dorim să  îi recompensăm pe cei care au investit timp, efort şi inteligenţă pentru a obţine rezultate excepţionale în domeniul cercetării ştiinţifice, lansând cu ocazia acestei Gale premiile de cercetare şi inovare; sperăm ca aceste premii să contribuie la o mai mare promovare a cercetătorilor români din ţară şi din străinătate şi a realizărilor lor remarcabile ca repere pentru construcţia unor cariere profesionale bazate pe excelenţă şi onestitate.

Doresc să îmi exprim recunoştinţa, atât în numele Guvernului României cât şi în nume personal, pentru activitatea Dumneavoastră ştiinţifică de excepţie; dumneavoastră reprezentaţi la cel mai înalt nivel potenţialul naţiunii române şi pentru că ne daţi speranţa că efortul marilor personalităţi care au clădit România modernă este susţinut şi dus mai departe spre cinstea şi onoarea întregii naţiuni. În încheiere, felicit toţi finaliştii şi câştigătorii galei din această seară! Vă doresc mult succes în continuare şi vă asigur de întreg sprijinul Guvernul”, a concluzionat şeful Guvernului.