Noul director al CERN îşi exprimă angajamentul faţă de viitorul superaccelerator de particule

Noul director al CERN îşi exprimă angajamentul faţă de viitorul superaccelerator de particule

Distribuie

Fizicianul britanic Mark Thomson, care tocmai a fost numit în funcţia de director general al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), şi-a exprimat joi angajamentul faţă de viitorul superaccelerator de particule, care ar trebui să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine universul infinitezimal, informează AFP.

„Din punct de vedere ştiinţific, sunt convins că este opţiunea corectă”, a declarat Mark Thomson, desemnat miercuri noul director al CERN, care o va înlocui pe Fabiola Gianotti. El urmează să îşi preia atribuţiile pe 1 ianuarie 2026.

„Este opţiunea corectă pentru CERN, opţiunea corectă pentru ştiinţă” şi „doresc cu certitudine să continuăm pe această cale”, a insistat cercetătorul britanic într-o conferinţă de presă organizată în format online.

Actualul accelerator de la CERN, Marele Accelerator de Hadroni (LHC), sparge particule aruncate unele spre altele în interiorul unui tub circular, construit sub forma unui inel şi amplasat la graniţa franco-elveţiană, la viteze fenomenale.

Acele coliziuni oferă informaţii despre proprietăţile lor şi le-au permis cercetătorilor să identifice în 2012 bosonul lui Higgs, considerat cheia de boltă a structurii fundamentale a materiei şi supranumit „particula lui Dumnezeu”.

Viitorul accelerator de la CERN se va numi FCC (Future Circular Collider) şi vizează o mai mare energie de coliziune. Miza este aceea de a explica ce compune 95% din energia şi materia din Universul observabil. Misterul ce planează asupra naturii lor le-a adus numele de „energie întunecată” şi „materie întunecată”.

Citește și Cel mai mic cod QR din lume, creat de fizicieni germani

LHC ar trebui să îşi atingă pe deplin potenţialul până în 2040, iar CERN doreşte, aşadar, să construiască un succesor al acestuia.

Un studiu de fezabilitate este în curs de desfăşurare pentru FCC, conceput să se întindă pe o lungime 91 de kilometri, iar specialiştii de la CERN estimează un cost de aproximativ 17 miliarde de dolari şi intrarea sa în exploatare până în anul 2050.

Mark Thomson, în prezent preşedintele executiv al Science and Technology Facilities Council (STFC) din Regatul Unit şi profesor de fizică experimentală a particulelor la prestigioasa Universitate Cambridge, a salutat eforturile depuse în această perioadă pentru a înţelege pe deplin costurile implicate, subliniind că decizia finală nu va fi luată decât peste câţiva ani.

„Există suficient timp pentru a construi un consens foarte puternic în jurul proiectului, bazat pe un argument ştiinţific clar”, a declarat el.

Cu toate acestea, Mark Thomson şi actuala directoare a CERN consideră că nu va fi nevoie să se aştepte construirea FCC pentru a face lumină în anumite chestiuni care ţin de materia întunecată.

„Sunt optimist că unele dintre experimentele care sunt în prezent realizate şi implementate vor duce la descoperirea a ceea ce este cu adevărat materia întunecată”, a adăugat Mark Thomson.