O replică a celui mai vechi instrument de navigaţie astronomică, în expoziţie la Muzeul Hărţilor

Reproduceri fidele ale unor vechi instrumente de navigaţie astronomică, dar şi piese originale din perioada secolelor XIX-XX, utilizate pentru navigarea pe mare, vor putea fi admirate la Muzeul Hărţilor din Bucureşti, în expoziţia „Toate pânzele sus!” care va fi deschisă în 28 februarie.

Vernisajul expoziţiei „Toate pânzele sus! Călătorie în istoria instrumentelor de navigaţie”, curatoriată de comandorul Vasile Chirilă (Asociaţia AstroNauticus) şi Eugen Grama (muzeograf, Muzeul Hărţilor), va avea loc la ora 18.00. Accesul la vernisaj este gratuit.

Publicul va descoperi o replică a celui mai vechi instrument de navigaţie astronomică, gnomonul, punctul de plecare pentru majoritatea dispozitivelor apărute mai târziu; la fel de interesante sunt replicile astrolabului nautic, quadrantului sau octantului. Nu lipsesc nici piese originale mai recente, precum compasul magnetic, lochul mecanic sau sextantul, care reprezintă variante mult îmbunătăţite ale primelor modele, apărute cu sute de ani în urmă. O replică tip secţiune a unui galion, machetele unei nave de război şi a unei ambarcaţiuni tip goeletă – binecunoscuta „Speranţa” din romanul lui Radu Tudoran, ne evocă atmosfera călătoriilor pe mare şi celebrul îndemn „Toate pânzele sus!”.

De asemenea, în expoziţie se regăsesc lucrări şi obiecte din patrimoniul Muzeului Hărţilor, cu scopul de a contextualiza şi a oferi detalii cât mai interesante despre geografie, istorie şi cartografie, în dialog cu universul instrumentelor de navigaţie.

Comandorul Vasile Chirilă a absolvit Academia  Navală „Mircea Cel Bătrân” în 1982 şi  timp de 33 de ani a îndeplinit diferite funcţii în Armata României, de la nivel tactic până la nivel strategic. Cea mai dragă i-a fost funcţia de comandant navă (corvetă sau torpiloare) pe care a îndeplinit-o timp de unsprezece ani. Având o pasiune deosebită pentru astronomie, a  înfiinţat asociaţia „AstroNauticus”, care îşi propune să ofere pasionaţilor „o fereastră deschisă spre cer şi mare”.

Citește și Organizatorii concursului Eurovision şi-au reiterat decizia de a nu exclude Israelul

Eugen Grama (n. 1994) este muzeograf în cadrul Muzeului Hărţilor, licenţiat al Facultăţii de Geografie din Bucureşti şi absolvent al unui program de master în domeniul planificării teritoriale. Printre interesele sale profesionale se regăsesc geografia istorică, cartografia şi istoria ecleziastică, cu precădere istoria Bizanţului.

Asociaţia astronomică şi nautică „AstroNauticus” din Mangalia este o instituţie destinată popularizării astronomiei şi culturii marinăreşti prin metode de instruire atractive şi plăcute. Utilizând cele două telescoape astronomice din dotare şi peste 30 de instrumente de navigaţie şi astronavigaţie, asociaţia a organizat diferite activităţi şi evenimente de popularizare a astronomiei. Una dintre cele mai impresionante realizări a fost numirea unei stele şi a unei exoplanete din sistemul exoplanetar WASP 43, alături de  o grupă de elevi de la Liceul Teoretic „Callatis” din Mangalia. Steaua a primit numele de „Gnomon” şi exoplaneta cel de „Astrolabos”.

Muzeul Hărţilor din Bucureşti este printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. https://www.muzeulhartilor.ro.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 29 februarie – 7 aprilie, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, orele 10:00 – 18:00. Preţ bilet: 10 lei.