Palatul Bánffy ar putea să nu mai fie retrocedat. Arhivele Naționale a descoperit că locația este în proprietatea Primăriei

La sfârșitul lunii ianuarie, presa națională informa că Palatul Bánffy, în care funcționează Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, va fi retrocedat. Trei sferturi din Palatul Bánffy fiind date de instanță descendenților foștilor proprietari.

Directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Lucian Năstasă-Kovacs, consideră că așa-zisa retrocedare a clădiri este atât cusută cu ață albă, încât se pune întrebarea care or fi „aranjamentele” imobiliare.

”Vă mai duceți aminte de satul retrocedat din vestul țării? De câțiva ani am atras atenția că sunt numere topo diferite între Palatul Bánffy și un alt imobil din spatele acestui edificiu, care chiar are apartamente; că peticele de hârtie olografe trebuie expertizate (vezi Afacerea Dreyfus); chiar așa fiind – acte vânzare-cumpărare neautentificate -, nu vi se pare ciudat că așa-zisele tranzacții au loc cu doar câteva zile înainte de marea stabilizare monetară, când milioanele de lei abia serveau ca cumpăratul unei cepe digertate? (…)”, afirmă Lucian Năstasă-Kovacs, citat de presa locală,

De curând, Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale a descoperit că locația de patrimoniu este în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca. Din procesul verbal completat și semnat la data de 30 noiembrie 1948, care a trecut clădirea de patrimoniu în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca, reiese:

Citește și Primăria Cluj-Napoca vrea să atribuie unei străzi numele lui Nicolae Paulescu, fascist și antisemit virulent

„Comisia propune să se revină asupra decisiunei Nr. 45798/1947 […] prin care bunurile au fost scoase de sub contr. CASBI. (Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice) și să se reîncadreze în CASBI., trecând bunurile în proprietatea Primăriei Cluj., deoarece văd. Bánffy Adalbert n. Sárolte Montbach și Bánffy Dionisie s-au retras cu trupele dușmane în 1944 și au avut o atitudine antidemocratică țării și URSS-ului. Până la apariția deciziei bunurile vor fi păstrate în custodele Primăria Municipiului, domiciliat în Cluj, jud. Cluj, Str. Libertății, pe lângă toată răspunderea morală și materială. Mobilierul se va vinde. Drept, pentru care am dresat prezentul proces-verbal.”

În cărțile funciare din anii 1930-1940 în palat apar nu mai puțin de 27 de apartamente, 14 la parter (dintre care 8 erau folosite ca magazine) şi 13 la etaj, între care şi cele 2 apartamente în care locuiau descendenții familiei.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca a luat naștere prin actul nr. 3331/1951, la propunerea Comisiei Permanente pentru Artă şi Cultură din 7 februarie 1951. Deși inițial a fost propus ca locație Palatul Bánffy, din actuala Piață a Unirii, muzeul de artă şi-a deschis porțile pentru public la data de 21 au­gust 1952 în clădirea fostei Redute, actualul sediu al Muzeului Etnografic de pe strada Memorandumului, cu 4 săli de expoziție, având drept colecții de bază patrimoniul Muzeului Ardelean şi colecția Virgil CIOFLEC. Abia după 5 ani, în data de 7 aprilie 1957, muzeul a fost redeschis pentru pu­blic în Palatul Bánffy, inițial doar cu 6 săli de expoziție, care s-au extins apoi cuprinzând toată clădirea până în anul 1970.

Citește și Scrisoare de susținere pentru Ștefan Bâlici, semnată de 355 de profesioniști în domeniul cultural

Într-un studiu realizat de Ioana Rus se arată că „După stingerea ramurii de conte a familiei BANFFY (1861), moștenirea lor a devenit fideicomis, gestionată de către baronul Albert BÁNFFY (1818-1886), comite de Crasna, apoi de copiii săi, Albert şi Gheorghe BÁN­FFY (1853-1889). Albert BÁNFFY (1871-1945) a construit în 1903 casa de raport din curtea din spate a palatului ce se află şi astăzi pe strada Bolyai, iar fiul său, Dionisie BÁNFFY (1901-1983) a construit în 1925 un cine­matograf în curtea interioară, afectând chiar şi structura palatului.22 Cine­matograful numit Apolló, apoi Capitol şi în cele din urmă Progresul, a fost înființat pentru a procura bani în vederea întreținerii numeroaselor clădiri ale familiei, care după reforma agrară din 1921 pierduse marea majoritate a terenurilor sale agricole.”