Parteneriat pentru excelenţă în cercetare între Fundația Alfa și Academia Română

Două burse în domeniul ştiinţelor istorice şi arheologie şi în domeniul ştiinţelor medicale, pentru 12 luni de cercetare, în valoare de 5.000 de euro fiecare, vor fi acordate în urma semnării, miercuri, a unui parteneriat între Academia Română şi Fundaţia Alfa pentru Sănătate şi Educaţie.

Cele două burse poartă numele a doi reputaţi membri ai Academiei Române: Bursa „Academician Şerban Papacostea”, pentru istorie, şi Bursa „Academician Nicolae Cajal”, pentru medicină.

Intitulat „Bursele ALFA pentru excelenţă în cercetare”, proiectul vizează stimularea creşterii relevanţei naţionale şi internaţionale a cercetării în domeniul ştiinţelor istorice şi al ştiinţelor medicale din România, precum şi sporirea prestigiului public al activităţii de cercetare.

Evenimentul a avut loc la Clubul Academicienilor, acordul fiind semnat de Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române, şi avocat Mihai Măcelaru, reprezentant al Consiliului Director al Fundaţiei Alfa.

„Considerăm că acesta este un moment deosebit pentru modul în care Academia Română se deschide în general către nevoile societăţii, pentru că aceste două burse care sunt oferite în domeniul ştiinţelor medicale şi biologice şi în domeniul istoriei şi arheologiei vor fi burse care vor marca activitatea deosebită a unor cercetători, care sunt în apogeul creaţiei lor (…), o bursă substanţială, care va fi motivantă pentru cei care o vor primi şi care, fără îndoială, va fi rezultatul selecţiei riguroase şi va fi o bursă competitivă”, a declarat Mircea Dumitru.

El a adăugat că „garanţia” selecţiei riguroase va fi aceea că secţiile de profil ale Academiei Române vor fi „implicate activ”.

Citește și Asociaţia Română de Cercetare în Educaţie propune o nouă calificare la nivel universitar

La rândul său, Mihai Măcelaru a arătat că ‘Bursa ALFA pentru excelenţă în cercetare’ a fost gândită „ca o modalitate de a acorda un sprijin important mediului ştiinţific românesc şi de a încuraja cercetarea în România”.

„Cele două burse reprezintă o modalitate de a încuraja revigorarea cercetării în România şi de a îmbunătăţi cercetarea ştiinţifică în cele două domenii – domeniul istoriei şi arheologiei şi domeniul ştiinţelor medicale. Am ales să numim cele două burse după cele două personalităţi pentru că regăsim în ei două dintre valorile cele mai importante ale Fundaţiei ALFA, competenţă şi profesionalism, coroborate cu o înaltă probitate morală”, a spus Măcelaru.

Bursele vor fi acordate prin competiţie de dosare, în urma deciziei luate de comisiile de profil formate la iniţiativa preşedinţilor secţiilor de specialitate ale Academiei Române.

Grupul ţintă eligibil în cadrul proiectului include cetăţeni români, cu domiciliul în România sau care vor lucra în România în perioada acordării bursei.

Candidaţii trebuie să fie deţinători de doctorat în domeniile ştiinţe istorice şi arheologie şi ştiinţe medicale şi să activeze în instituţii de cercetare sau în universităţi din România, vârsta maximă admisă fiind de 55 de ani.

Citește și O companie italiană din domeniul ingineriei aerospaţiale vrea să deschidă un centru de cercetare în Suceava

Prin această iniţiativă, iniţiatorii îşi propun încurajarea eticii cercetării şi corectitudinea profesională şi dezvoltarea capacitatea oamenilor de ştiinţă de a genera reţele profesionale şi de a forma centre de excelenţă, parteneriatul punând în evidenţă dorinţa celor două organizaţii de a crea mecanisme de colaborare între mediul academic şi cel nonprofit.

Cine a fost Şerban Papacostea

Cunoscut drept unul dintre cei mai de seamă istoriografi din România, ale cărui lucrări au îmbogăţit literatura de specialitate, acad. Şerban Papacostea reprezintă în acelaşi timp un exemplu de intelectual independent şi liber în gândire.

Discipol al lui Gh. Brătianu şi Andrei Oţetea, Şerban Papacostea a adus contribuţii notabile, care au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării unei şcoli de gândire istoriografice, oferind o perspectivă analitică asupra izvoarelor.

Timp de 11 ani, între 1990 şi 2001, a fost directorul prestigiosului Institut de Istorie „Nicolae Iorga”, iar în 2008 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler. Ulterior, în 2017, a primit aceeaşi înaltă distincţie, dar în grad de Ofiţer, recunoaşteri ce au subliniat importanţa deosebită a contribuţiilor sale în cadrul ştiinţei şi gândirii româneşti.

Acad. Nicolae Cajal, un reputat cercetător în domeniul virusologiei, şi-a dedicat cariera în dezvoltarea şi argumentarea concepţiei pluralităţii virusului hepatic, studierea nivelului de imunizare după vaccinare prin dozarea de anticorpi, iniţierea şi perfecţionarea vaccinurilor antigripale şi antirujeoloase, precum şi cercetarea efectelor acestora în cazul administrării pe cale nazală sau conjunctivală.

A deţinut peste 30 de ani funcţia de director al Institutului de Virusologie, în perioada 1990-1994 a fost vicepreşedinte al Academiei Române şi director al Serviciilor Medicale din Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Contribuţiile sale au fost semnificative pentru dezvoltarea cercetării în acest domeniu vital al medicinei.