Paștele – O incursiune în istoria și semnificațiile unei sărbători

Distribuie

Paștele, sărbătoarea învierii lui Iisus Hristos, reprezintă un moment central în calendarul creștin, cu o istorie bogată și cu semnificații spirituale profunde. Pentru a înțelege mai bine această sărbătoare, este esențial să ne familiarizăm cu originile și evoluția ei de-a lungul timpului.

Paștele își are rădăcinile în Pască, o sărbătoare iudaică veche care celebra eliberarea poporului evreu din sclavia Egiptului, așa cum este descris în cartea Exodului din Vechiul Testament. Cuvântul „Paști” își trage etimologia de la termenul ebraic „Pesah”, care înseamnă „a trece peste” sau „a ocoli”, referindu-se la modul în care Dumnezeu a ocolit casele evreilor în timpul ultimelor zece plăgi din Egipt.

Cina cea de Taină, ultima cină a lui Iisus cu ucenicii săi, a avut loc în timpul sărbătorii iudaice a Paștelui. În această cină, Iisus a instituit Euharistia și a făcut legătura între Pască și viitoarea sărbătoare a învierii sale. De-a lungul primelor secole ale creștinismului, Paștele a evoluat ca o sărbătoare distinctă, dar a păstrat unele elemente ale tradițiilor iudaice.

Citește și Scriitorii basarabeni către Putin, de Paște: „Lucifer al lumii întregi”; „Să putrezească în închisoare”

În anul 325 d.Hr., data sărbătoririi Paștelui a fost stabilită în mod oficial de Conciliul de la Niceea. Acesta a decis ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică după prima lună plină care urmează Echinocțiului de primăvară, rezultând o perioadă variabilă între 22 martie și 25 aprilie. De-a lungul secolelor, diferențele dintre calendarele Iulian și Gregorian au dus la o variație în data sărbătoririi Paștelui între Biserica Ortodoxă și celelalte confesiuni creștine.

Simbolurile și tradițiile asociate cu Paștele s-au dezvoltat și ele de-a lungul timpului. Oul de Paște, spre exemplu, este un simbol universal al renașterii și al învierii, care a fost preluat din tradițiile pre-creștine și adoptat de creștinism. În unele culturi, ouăle de Paște sunt decorate cu motive și culori specifice fiecărei regiuni, în timp ce în tradiția ortodoxă, ouăle sunt vopsite în roșu pentru a simboliza sângele lui Hristos vărsat pe cruce.