Pastorul Ioan Gagea, despre întâlnirile sale cu Securitatea

Fragment din volumul Ioan Gagea, Jurnalul unui slujitor, tipărit în regie proprie, Călan, 2019.

Prima întâlnire cu Securitatea

Colonelul Iacob mi-a spus că a avut în zonă un om de legătură și acest om a ajuns la închisoare pentru niște fapte imorale care le pedepsește codul penal. Acum are nevoie de un alt om ca să lucreze ca informator și că el, Colonelul Iacob, a ajuns la concluzia că dumneavoastră, domnule Gagea, sunteți omul potrivit.

– domnule colonel, am zis eu, explicați-mi cum ați ajuns la concluzia că eu sunt omul potrivit

– pentru că sunteți tânăr că sunteți tânăr, inteligent și aveți priză la popor, a zis colonelul.

– si ce ar trebui să fac, domnule colonel?

Citește și Rezistența prin credință a ostașul Ioan Opriș din Batiz

  1. va trebui să semnați un angajament că lucrați pentru noi
  2. veți primi un nume de cod secret, sub acest nume veți lucra pentru noi;
  3. ne întâlnim în fiecare zi de luni la o casă conspirativă sau la un apartament. Ne aduceți informații despre activitatea credincioșilor pe care îi păstoriți, despre colegii de serviciu și despre străinii cu care intrați în contact;
  4. Informațiile prețioase sunt plătite.
  5. Și cum plătiți informațiile bune, domnule colonel?
  6. Noi plătim informațiile după valoarea lor între 500 lei și 1000 lei pe lună, iar în fiecare zi de luni când veniți la întâlnire cu noi veți fi plătit. La serviciu aranjăm noi ca să fiți pontat.

– Domnule colonel, dumneavoastră plătiți foarte slab, luda pentru vânzarea Domnului Isus Hristos a primit 30 de arginți apoi a avut mari remușcări de conștiință și s-a spânzurat. Totuși a fost o sumă mare că s-a putut cumpăra un ogor ca loc de înmormântare pentru străini cu suma primită pentru vânzarea Domnului Hristos. Domnule colonel, nu ați găsit omul potrivit. Eu sunt păstor de oameni și de suflete, eu nu o să-mi vând niciodată frații, colegii și neamurile și nici chiar pe vrăjmași. Oricum sunt informat cum lucrați pentru tot restul vieții: angajament, nume de cod, casă conspirativă, plată pentru trădare.”

Atunci m-am ridicat în picioare și am spus următoarele:

– Domnule colonel, nu vă pierdeți timpul ai mine. Eu nu o să fac lucrul acesta niciodată. Căutați-vă oameni slabi de înger pe care îi puteți manipula. La revedere!

El a tăcut, nu a spus nimic și eu am plecat de la prima întâlnire cu îngerul negru.

A doua întâlnire cu Securitatea

Din nou am primit invitație să merg la Miliție la ora 5 după-amiază. La ora 5, am ajuns la Miliție, m-am prezentat la ofițerul de serviciu, iar el m-a condus până la biroul in care mai fusesem cu circa un an în urmă și mi-a zis să bat la ușă și să intru. Am bătut la ușă, am intrat și am salutat pe domnul colonel care avea o față foarte posomorâtă. Mi-a răspuns la salut cu o jumătate de gură și mi-a spus:

– Puteți să luați loc, domnule Gagea.

Domnul colonel a deschis o mapă și a scos o scrisoare și m-a întrebat:Cunoașteți scrisoarea aceasta?

– Da, am răspuns, eu am scris-o. Este scrisoarea mea scrisă de mine.

– De ce nu ați trimis această scrisoare prin poșta română?

– Pentru că nu am încredere în poșta română, am trimis nenumă­rate scrisori și au ajuns la lada de gunoi a istoriei. Am găsit și eu un american care a fost binevoitor să-mi ducă o scrisoare în America. Mă miră faptul că scrisoarea mea a ajuns la dumneavoastră. Oricum eu bănuiesc cum a ajuns la dumneavoastră această scrisoare.

Citește și Traian Dorz, în dosarele Securității (1947-1989)

– Domnule Gagea, nu ați vrut să lucrați pentru noi, acum o să vă dau o amendă de 15 000 lei ca să vă învățați minte să nu mai aveți relații cu străinii.

15.000 lei era pe vremea aceea salariul meu pe șase luni. Atunci am hotărât să joc ultima carte cu el și am zis:Domnule colonel, vă rog să mă amendați, mi-ați face un mare bine dacă mă amendați.

– Cum ți-as face eu bine dacă te amendez? a spus domnul colonel.

– Dacă mă amendați trebuie să știți că păstoresc o mie de credincioși de la Simeria până la Baru-Mare, lângă Petroșani și am să predic în fiecare biserică faptul că domnul colonel Iacob m-a amendat cu 15.000 lei pentru că nu am vrut să fiu informator și nu am vrut să=mi vând frații și toate bisericile îmi vor face colecte și, fiindcă sunt bine văzut la masa credincioșilor cred că aceste colecte se vor ridica la suma de 100.000 mi lei. O să-mi cumpăr o Dacie nouă și o să am și bani de benzină pentru următorii patru ani. Amendați-mă, domnule colonel!

Domnul colonel s-a enervat, s-a ridicat de la masa și a ple­cat afară fără să spună vreun cuvânt, poate a găsit cel mai dificil om de dialog.

Am stat aproximativ patru minute în birou, apoi m-am ridicat în picioare de pe scaun, am deschis ușa și am plecat pe coridor să ies afară din clădirea miliției. La capătul coridoru­lui se afla domnul colonel. Fuma o țigară lângă geamul des­chis spre înăuntru. L-am salutat pe domnul colonel dorindu-i o zi bună și i-am spus că „nu o să defilez pe această stradă pe care vreți dumneavoastră niciodată. La revedere!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.