Pe data de 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul. Era începutul dramelor multor familii nevoite să-și părăsească locul de baștină. Un număr însemnat dintre ei s-au refugiat în județul Hunedoara, inclusiv în comuna Crișeni, astăzi orașul Călan. Asta probabil s-a datorat și industriei siderurgice din zonă.
În august 1938, postul de jandarmi din comuna Crișeni a organizat o petrecere de vară la băile antice Călan, la care a participat un număr mare de persoane din mai mule localități hunedorene. Venitul a fost destinat ajutorării refugiaților din Basarabia şi Bucovina de Nord.
În 1940, printre refugiați, însă din Cluj, s-a aflat și Laurențiu Nicoară, preot greco-catolic, din același an preot în comuna Crișeni-Călan, unde a slujit câțiva ani. Profesor de religie la școala profesională a uzinei „Victoria” Călan.
Citește și Amintirile lui Daniela Claudia Nacu din copilărie, la Călan
Datele privind numărul populației evacuate din Basarabia şi Bucovina sunt diferite de la o sursă la alta, cea mai vehiculată cifră fiind de circa 200.000. Parte din populația refugiată din Basarabia şi Bucovina s-a reîntors în localitățile de domiciliu, în acord cu înțelegerile din cadrul Comisiei Mixte româno-sovietice de la Moscova. La 25 noiembrie 1940 se aflau în evidență ca refugiați în România circa 70.000 de oameni din Basarabia şi Bucovina (51.000 persoane diverse, 10.000 funcționari, 9.000 soldați concentrați), estimează unii istorici.
Altă sursă arată că la 30 octombrie 1940, în țară se aflau circa 100.000 refugiați din Basarabia şi Bucovina, din care în Bucureşti 12.628 astfel: 5.123 funcționari, 219 avocați, 406 liber profesioniști, 951 muncitori calificați, 430 muncitori necalificați, 5.012 populație fără profesiune, 456 pensionari. Pentru ajutorarea a 7.131 refugiați aflați în Bucureşti, în luna septembrie a fost alocată suma de 13.090.330 lei, iar în octombrie 667.760 lei.