Potenţiale biosemnături, detectate de roverul Perseverance pe Marte

Roverul Perseverance a atins o etapă importantă în căutarea urmelor de viaţă străveche pe Marte prin colectarea „celor mai valoroase” mostre de până în prezent, care conţin potenţiale biosemnături (urme biologice) a căror natură va trebui confirmată o dată ce ajung pe Pământ, a anunţat agenţia spaţială americană NASA, informează vineri AFP.

Deşi aceasta nu este încă o dovadă că viaţa a existat cândva pe „Planeta roşie”, aceste mostre reprezintă cea mai bună şansă de până acum ca într-o zi să se ajungă la detectarea cu certitudine a unei posibile vieţi microbiene străvechi.

O potenţială biosemnătură poate să fi fost produsă de prezenţa vieţii, dar şi de un alt mecanism care nu implică viaţa. Pentru a considera această biosemnătură drept definitivă, aceste eşantioane vor trebui, prin urmare, să fie analizate cu instrumente de laborator puternice, pe Pământ. NASA intenţionează să aducă mostrele pe Terra cu o altă misiune până în 2033.

„Cred că se poate spune că acestea vor fi – şi sunt deja – cele mai valoroase mostre de rocă colectate vreodată”, a declarat David Shuster de la Universitatea din California din Berkeley, Statele Unite.

Citește și NASA a anunțat lansarea misiunii Artemis I la 27 septembrie, după două tentative eșuate

Două carote (probe de rocă, de formă cilindrică) de mărimea unui deget mic, depozitate în tuburi sigilate la bordul roverului Perseverance, au fost prelevate prin forare într-o rocă numită „Wildcat ridge”. Înaltă de aproximativ un metru, aceasta este situată într-o deltă formată în urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, la întâlnirea dintre un râu şi un lac străvechi.

Această rocă este deosebit de interesantă deoarece este sedimentară şi pare să se fi format atunci când apa din lac s-a evaporat.

„Wildcat ridge” are astfel „un potenţial ridicat pentru conservarea unei biosemnături”, a declarat David Shuster.

Analizată separat cu ajutorul unui instrument aflat la capătul braţului robotic al roverului lui Perseverance, roca a revelat prezenţa celor mai abundenţi compuşi organici detectaţi în perioada de un an şi jumătate de la începutul misiunii.

Aceşti compuşi – în special din carbon şi putând conţine, de asemenea, hidrogen – „sunt elementele de bază ale vieţii”, a declarat Ken Farley, responsabilul ştiinţific al misiunii.

Ei au fost detectaţi în cantităţi mai mici de către rover în cadrul analizelor anterioare în craterul Jezero, unde s-a aflat lacul, însă „pe măsură ce am avansat prin deltă, indiciile au devenit din ce în ce mai puternice”, a rezumat Sunanda Sharma, cercetătoare la Jet Propulsion Laboratory al NASA.

„Personal, găsesc aceste rezultate foarte emoţionante, pentru că se pare că ne aflăm în locul potrivit, cu instrumentele potrivite, într-un moment crucial”, a declarat ea.

„Aceste roci sunt exact ceea ce am venit să căutăm”, a spus la rândul său Ken Farley.

Citește și Agenţia Spaţială Europeană întrerupe cooperarea cu Rusia pentru o misiune pe Marte

„Lac de lavă”

Alte analize ale roverului i-au surprins şi pe oamenii de ştiinţă. În partea de jos a craterului, ei „au găsit roci magmatice, adică roci care s-au cristalizat după topire”, a spus Farley.

Această descoperire indică „vulcanism activ” şi faptul că, înainte de a acumula apă, craterul ar fi putut fi găzdui „un lac de lavă”, a spus el.

Au fost colectate mostre din aceste roci magmatice, iar analiza lor pe Pământ ar trebui să permită determinarea pentru prima dată în mod direct a vârstei suprafeţei planetei Marte. „Este ceva ce astăzi doar deducem indirect”, a explicat Ken Farley.

Însă, obţinerea acelor mostre nu va fi un demers uşor.

În 2028, o misiune va decola în direcţia Marte. Ea va transporta un modul de aselenizare, dotat cu o mini-rachetă. Roverul Perseverance se va întoarce spre el, iar mostrele vor fi plasate în mini-rachetă de un braţ robotic.

Acesta va decola apoi, iar preţioasa încărcătură va fi transferată pe o navă plasată în prealabil pe orbita Marte. Odată ce probele vor fi colectate, nava va reveni pe Pământ şi va ateriza în deşertul Utah, în 2033.

Citește și Directorul departamentului ştiinţific al NASA, Thomas Zurbuchen, părăseşte agenţia spaţială americană

În cazul în care Perseverance eşuează, dispozitivul de aterizare va trimite două elicoptere mici pentru a prelua mostrele, fie deplasându-se către rover, fie către o rezervă de urgenţă.

De la începutul misiunii sale, Perseverance a colectat două mostre din fiecare rocă. Aproximativ zece dintre ele (jumătate din numărul eşantioanelor colectate) vor fi depuse în curând într-o zonă foarte plată, unde va fi uşor de aselenizat, în caz de necesitate. Acestea sunt eşantioanele de rezervă, în cazul în care roverul nu va putea fi accesat.

După ce va lăsa această comoară pe suprafaţa marţiană, în următoarele săptămâni, Perseverance îşi va continua explorarea pentru a umple cele circa douăzeci de tuburi care sunt încă goale.

Următorul obiectiv va fi să ajungă pe malul vechiului lac, ceea ce va dura aproximativ un an.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.