Primul Muzeu Digital al Romanului Românesc a ajuns la peste 1.400 volume digitizate

În decembrie 2019, primul Muzeu Digital al Romanului Românesc şi-a deschis porţile. Peste 1.400 de romane apărute în secolul al XIX-lea au fost digitalizate în cadrul proiectului ASTRA Data Mining. Muzeul Digital al Romanului Românesc din Secolul al XIX-lea a fost inițiat de Revista Transilvania, organizat de Complexul Național Muzeal ASTRA și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Cea mai mare colecție de beletristică din România secolului al XIX-lea a fost scanată şi prelucrată digital, iar acum poate fi citită pe site-ul Revistei Transilvania.

Într-o primă etapă, cu sprijinul studenților de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, au fost digitalizate 150 de romane din secolul XIX (1845-1900). Lor li s-au adăugat, treptat, volume de secol XX (1901-1947).

„În instituțiile de învățământ profesorii se preocupă de autorii canonici, vârfurile literaturii din acea perioadă, care au scris în principal despre viața rurală. Deși romanele descoperite prezintă altă lume, „din punct de vedere literar nu au valoare”, a punctat Ștefan Baghiu, unul dintre cei implicați în realizarea proiectului.

Citește și ProEuropeana – Biblioteca Digitală a Publicațiilor, cea mai importantă resursă pentru cercetători

„Acest studiu oferă o imagine completă, aceasta este diferența dintre canon și arhivă. Canonul este compus din autori validați de critică, cultură și timp, iar arhiva oferă o imagine completă care poate fi diferită de canon. Dacă rămânem cu ideea că întregul peisaj literar poate fi complet diferit față de cele câteva texte studiate la școală și acesta este un câștig pentru noi, în momentul actual. În schimb definițiile de perioadă pot fi schimbate, pentru că aici nu ne mai confruntăm cu percepții principale, ci ne confruntăm cu date concrete care nu pot fi minimizate. Din acest moment nimeni nu mai poate nega că romanul secolului XIX nu este urban, pentru că este”, explică și Vlad Pojoga pentru presa locală.

În decembrie 2019, la doar trei zile de la lansare de la secţiunea Muzeul Digital al Romanului Românesc de secol 19 s-au înregistrat 1.025 de downloaduri, aproximativ 350 de exemplare de roman românesc de secol 19 citite sau răsfoite în fiecare zi. Radu Vancu, redactorul-șef al Revistei Transilvania şi unul dintre oamenii care au stat în spatele proiectului, a făcut un top 7 cele mai descărcate sau vizualizate romane:

1. Al. Pelimon – Bukur sau istoria fondării Bukureștilor, 57;
2. Al. Pelimon – Hoții și hagiul, 41;
3. S. Andronic – Radu VII de la Afumați, 40;
4. Nicolae Filimon – Ciocoii vechi și noi, 37;
5. C.D. Aricescu – Misterele căsătoriei, vol II, 28;
6. Aurel Iorgulescu – Prostituata, 26;
7. Radu Ionescu – La gura sobei, 20.

Citește și Parteneriat între BCU Iași și Digiteca Arcanum

Comunicat al revistei Transilvania

De 1 iunie Revista Transilvania vă recomandă câteva romane de aventuri și tineret publicate în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX și disponibile gratuit pe site-ul MDRR (Muzeul Digital al Romanului Românesc) la www.revistatransilvania.ro/mdrr și www.revistatransilvania.ro/mdrr1901-1932/. Romanele de subgen (aventuri, SF, polițiste etc.) care au format conștiința copilăriei acum un secol pot fi revizitate online acum prin arhiva colectivă propusă și construită de Muzeul Astra din Sibiu în 2019-2021.

În primul rând, din genul romanului haiducesc, poate cel mai popular gen al secolului al XIX-lea și al începutului de secol XX în spațiul românesc și în toată Europa de Sud-Est, vă sugerăm Mina Haiduceasa (1894) de G. Baronzi, unde haiducia e dusă de o protagonistă: https://revistatransilvania.ro/1894-g-baronzi-mina…/; „Pandurul” (1912) de Bucura Dumbravă, una din cele mai interesante autoare de literatură de aventuri și de roman istoric: https://revistatransilvania.ro/1912-bucura-dumbrava…/; „Haiducii” (1930) de Panait Istrati, poate cel mai cunoscut autor român în spațiul european la începutul secolului XX: https://revistatransilvania.ro/1930-panait-istrati…/.

Dintre romanele SF ale modernității literare românești vă recomandăm câteva capodopere uitate: „În anul 4000 sau o călătorie la Venus” (1899) de Victor Anestin: https://revistatransilvania.ro/1899-victor-anestin-in…/; „Un român în lună” (1914) de H. Stahl: https://revistatransilvania.ro/1914-h-stahl-un-roman-in…/.

Dintre romanele didactice pentru copii și pentru tineret, vă recomandăm să descoperiți „Sar și Ionel” (1920) de Th. D. Sperantia: https://revistatransilvania.ro/1920-th-sperantia-sar-si…/ și „Irimel: Întâmplările unui tânăr român în Moldova, Rusia și Japonia” (1927) de Sofia Nădejde: https://revistatransilvania.ro/1927-sofia-nadejde-irimel/.