ProEuropeana – Biblioteca Digitală a Publicațiilor, cea mai importantă resursă pentru cercetători

ProEuropeana – Biblioteca Digitală a Publicațiilor, a doua cea mai accesată bibliotecă digitală din România în 2020, continuă să-și mențină poziția și chiar să crească, cu atât mai mult că este singura aplicație din România care permite descărcarea de publicații contemporane fără costuri, iar conținutul periodicelor este indexat per articol.

În momentul de față sunt accesibile: 213 periodice, însemnând 5695 volume pdf, respectiv 85900 de articole; 1757 de cărți, însemnând 1767 volume pdf; 141 de publicații de tip literatură gri, însemnând 159 de volume cu pdf, informează Bogdan Sandric, coordonator al proiectului.

În realizarea proiectului ProEuropeana – Biblioteca Digitală a Publicațiilor s-a colaborat cu o serie de institute de cercetare ale Academiei Române și alte instituții culturale.

„Instituțiile partenere au fost cu precădere muzeele. 95% din publicațiile periodice muzeale sunt digitizate și partajate prn ProEuropeana. Diferența de 5% o reprezinta cca 5 publicații care sunt expuse în alte baze de date internaționale iar contractul nu permite deocamdată partajarea și prin alte aplicații sau muzee cu care se negociaza parteneriatele de colaborare.

Institutele de cercetare ale Academiei Române: Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Institutul de Arheologie Iaşi, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Institutul de Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu,      Institutul de Istorie Nicolae Iorga, Institutul de Geografie al Academiei Române, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Institutul Bucovina al Academiei Române.

Citește și 35 de arhive și biblioteci digitale populare în România

Alte instituții: Centrul Naţional al Cinematografiei, Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România Wilhelm Filderman, asociații, direcții pentru cultură județene, filiale județene ale Arhivelor Naționale”, subliniază Bogdan Sandric.

Biblioteca Digitală ProEuropeana își propune să acopere nu doar publicațiile muzeale, ci și cele publicate de centre culturale, institute de cercetare, asociații orice alte publicațiile de interes cultural.

Printre numeroase alte publicații culturale cu autoritate aflăm digitizate colecțiile:

• Dacia – Revue d’archéologie et d’histoire ancienne, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan.
• Muzeul Național, Muzeul Național de Istorie a Românei.
• Acta Musei Napocensis, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
• Peuce, Institutul de Cercetări Eco-Muzealea Tulcea.
• Cinema.
• Arheologia Moldovei, Institutul de Arheologie Iași.
• București – Materiale de Istorie și Muzeografie,   Muzeul Municipiului București.
• Vitraliu, Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău.
• Scena, Editura Fundației Pro.
• Teatrul, Ministerul Culturii, Uniunea Scriitorilor.
• Teatru azi, Fundația Culturală „Camil Petrescu.”
• Etudes Byzantines et Post-Byzantines, Institutul de Studii Sud-Est Europene.
• Documenta Romaniae Historica, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” București.
• Revista de istorie, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” București.
• Analele Banatului, Muzeul Național al Banatului.
• Memoria Antiquitatis, Complexul Muzeal Neamț.

Originile proiectului bibliotecii digitale

Originile proiectului bibliotecii digitale se găsesc în colaborarea dintre Institutul de Memorie Culturală-CIMEC şi Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan, desfăşurată între anii 2001-2004, sub egida proiectului european ARENA. Scopul declarat al acțiunii a fost de digitizare a unor documente semnificative din arhiva istorică şi din arhiva-fişier „Repertoriul Arheologic al României″, provenind de la Institutul de Arheologie care urmau apoi să fie conservate dar şi diseminate on-line publicului larg. Rezultatele pot fi consultate în paginile special create pentru arhiva de documente şi pentru baza de date a Repertoriului Arheologic al României.

După încheierea proiectului ARENA, între 2005-2006 a început procesul de indexare a revistelor „Dacia” şi „Materiale şi Cercetări de Arheologie”, ale căror prime serii au fost digitizate integral şi expuse on-line, se arată într-un volum îngrijit de Comisia României pentru UNESCO.

Tot acolo citim că „spre deosebire de început, Biblioteca Digitală are acum un scop mult mai larg, acela de a crește prezența României în biblioteca digitală europeană – Europeana – de unde și denumirea de ProEuropeana.”

O etapă distinctă, consumată în anul 2007, a reprezentat-o campania specială de scanare şi publicare on-line a studiilor arheologice semnate de Vasile Pârvan, care s-a concretizat cu publicarea on-line a 31 de cărţi, studii şi articole de preistorie, epigrafie şi istorie antică.

În anii următori (2008-2009) s-a urmărit fără o strategie anume digitizare a diverse publicaţii din domeniul arheologiei şi istoriei, în funcţie de contacte circumstanţiale pe care le-am stabilit cu diverşi autori.

Citește și Muzeul Municipiului Bucureşti s-a alăturat proiectului „ProEuropeana – Biblioteca Digitală a Publicaţiilor Culturale”

Începând cu anul 2011, când CIMEC devine parte a Institutului Naţional al Patrimoniului, biblioteca s-a concentrat predilect asupra publicaţiilor periodice editate de muzeele judeţene sau locale.

„Am considerat prioritar să facem accesibile specialiștilor din alte regiuni dar şi unui public cât mai larg, studii științifice de dată recentă, concentrare în marea majoritate asupra unor subiecte locale dar care întregesc substanțial o imagine mai largă a unei epoci, concept sau problematici arheologice, istorice, muzeografice sau memorialistice

Scopul propus a fost de a digitiza cât mai multe din periodicele muzeale şi am stabilit astfel ca strategie de acţiune concentrarea pe o anumită zonă geografică a României. Nu am urmărit doar publicațiile muzeale ci și pe cele editate de alte instituții precum centrele culturale, institute de cercetare sau biblioteci.

ProEuropeană oferă, în comparație cu alte platforme de tip bibliotecă digitală, avantajul de a oferii acces direct la articolele din periodice sau secțiuni din cărți, permițând astfel o căutare rafinată. Publicațiile nu sunt expuse ca blocuri unitare ci împărțite în structuri, așa cum se regăsesc și în alte aplicații similare din Occident. De asemenea căutarea în cuprinsul bibliotecii se poate face după mai multe seturi de criterii care se pot combina dar și printr-o căutare unică după un cuvânt cheie”, informează reprezentanții instituției.