Proiectul Codului Patrimoniului Cultural, pus în dezbatere publică de Ministerul Culturii, trebuie modificat şi completat, au apreciat, marţi, reprezentanţi ai unor instituţii de cultură, la dezbaterea „Patrimoniul imaterial, salvgardare prin legiferare”, scrie Agerpres.
Ioana Baskerville, reprezentant al Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural, a afirmat că este necesară completarea „golurilor” şi „aducerea la realitate” a proiectului Codului Patrimoniului Cultural.
„Marile întrebări care trec de la legea 26/2008 şi rămân la legea Codului Patrimoniului sunt cine salvgardează patrimoniul şi cu ce, mă refer la sursa financiară. (…) Codul Patrimoniului indică câteva instituţii, entităţi foarte importante care ar trebui să se ocupe de salvgardarea patrimoniului, tot ceea ce înseamnă identificare, inventariere, documentare, cercetare şi salvgardarea la nivelul comunităţii şi al administraţiilor locale. Mi se pare că există nişte instituţii care au foarte multe atribuţii, cum ar fi (…) chiar şi Ministerul Culturii. Mi se pare nerezonabil să spunem în Codul Patrimoniului că Ministerul Culturii coordonează activitatea de cercetare a patrimoniului cultural naţional. De asemenea, mi se pare că nu s-a evidenţiat clar relaţia dintre Ministerul Culturii şi instituţiile subordonate şi instituţiile care găzduiesc arhivele naţionale de cultură. Aceste lucruri sunt separate”, a spus Ioana Baskerville, citată de Agerpres.
Ea a menţionat că în Codul Patrimoniului apare rolul administraţiei locale în salvgardarea patrimoniului cultural, arătând că se porneşte de la premisa că ar fi posibil să existe la nivelul fiecărui Consiliu Judeţean specialişti în etnologie, folclor, folcloristică.
Citește și Muzeul Naţional de Artă Timișoara sărbătorește 150 de ani de patrimoniu artistic
„Mi se pare nedrept că momentul în care se spune în Codul Patrimoniului cine sunt experţii avizaţi în patrimoniul cultural se specifică că aceştia trebuie să fie avizaţi de Institutul de cercetare şi formare culturală din subordinea Ministerului Culturii. Ce facem cu specialiştii care lucrează deja în acest domeniu? Mai trebuie să mergem să fim avizaţi de Institutul de cercetare şi formare culturală? Nu se specifică că cercetătorii de un anumit grad în cercetarea patrimoniului cultural nu sunt nevoiţi să treacă printr-un concurs de o lună la Institutul de cercetare şi formare culturală”, a adăugat Baskerville.
Ea a mai arătat că este discriminatoriu faptul că în Codul Patrimoniului este menţionat doar programul de salvgardare al oinei, ca element tratat într-un articol separat.
„Este un articol special – 82 – dedicat planului de salvgardare al oinei. De ce nu există un articol pentru mărţişor, pentru patrimoniul constănţean? Nu cred că într-un cod al patrimoniului trebuie să existe nominalizat şi încurajat printr-un plan de salvgardare un element la care contribuie, de exemplu, Ministerul Educaţiei, Sportului.(…) Nu am nimic cu oina. Trebuie să ne gândim cu foarte mare atenţie şi să transmitem Ministerului Culturii aceste goluri sau aceste necesităţi de completare şi de aducere la realitate a Codului patrimoniului”, a mai spus Ioana Baskerville.
Citește și Ștefan Bâlici a fost demis de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului
Virgil Niţulescu, managerul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, a menţionat că are obiecţii în privinţa prevederilor Codul Patrimoniului, dar faptul că acest cod a fost pus în dezbatere publică reprezintă un pas înainte.
„Orice lege este perfectibilă. Eu, personal, am destule obiecţii la acest Cod, mulţi dintre colegii mei au obiecţii, sunt obiecţii în toate instituţiile de cultură, dar eu cred că trebuie să vedem partea bună a lucrurilor. Faptul că acest cod a fost în sfârşit pus în dezbatere publică este un pas înainte. Să luăm acest text pe care l-a elaborat grupul de lucru din cadrul Ministerului Culturii şi să lucrăm pe el mai departe, cu observaţiile pe care le avem. Sunt convins că colegii noştri din Ministerul Culturii vor ţine cont de toate aceste observaţii”, a mai spus Niţulescu.
Directorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Paula Popoiu, a evidenţiat faptul că proiectul Codul Patrimoniului ar trebui refăcut „de la A la Z”.
Citește și Ministrul Culturii: Programul Naţional de Restaurare este gestionat „foarte prost” de Institutul Naţional al Patrimoniului
„Codul Patrimoniului, după părerea mea, trebuie să fie rezultatul unei gândiri foarte riguroase, trebuie să fie sintetic, făcut de nişte oameni care ştiu ce înseamnă patrimoniul. (…) Şi pe mine m-a uimit extraordinar de tare atunci când am văzut oina pe acolo (…) Sunt multe probleme în Codul Patrimoniului, după părerea mea. Aest cod ar trebui refăcut de la A la Z, de nişte oameni care ştiu ce înseamnă nu numai patrimoniu cultural, ci şi legislaţie. (…) Sunt nenumărate lucruri pe care, pe de o parte, trebuie să le discutăm, să le asumăm şi să le impunem, iar pe de altă parte trebuie o comisie care să sintetizeze aceste lucruri, să le facă inteligibile şi uşor de accesat”, a mai spus Popoiu.
Dezbaterea a fost organizată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
În 10 februarie, Ministerul Culturii a anunţat punerea în dezbatere publică a proiectul de lege privind Codul Patrimoniului Cultural, act normativ care urmăreşte crearea unui cadru legal general unitar, aplicabil patrimoniului cultural în integralitatea sa.