Proprietara Vâltorii de la Lisa (Brașov), propusă pentru titlul de Tezaur Uman Viu

Specialiștii Serviciului Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta din Brașov au finalizat dosarul de candidatură la titlul de Tezaur Uman Viu, propunând-o pe Angelica Lungociu, proprietara Vâltorii de la Lisa.

„Şi în acest an, judeţul Brașov a depus un dosar de candidatură la titlul de Tezaur Uman Viu – proiect implementat de UNESCO, prin Ministerul Culturii. Propunerea pentru această ediţie este pentru o instalaţie de tehnică populară, mai exact #vâltoarea de la #Lisa, a cărei proprietară este doamna Angelica Lungociu”, a anunţat instituţia de cultură pe pagina de Facebook.

Complexul de instalaţii tradiţionale de prelucrare a lânii „La vâltori” este cel mai vechi din România, datând din anii 1850. Acesta a fost integrat, de către Muzeul de Etnografie Brașov, în circuitul turistic şi poate fi vizitat de public în localitatea Lisa, aflată în apropierea municipiului Făgăraş.

„Cu secole în urmă, locuitorii din Lisa şi-au construit diverse instalaţii tehnice acţionate de forţa hidraulică furnizată de pârâul Lisa, ce curge pe lângă sat: mori pentru obţinerea făinei prin măcinarea boabelor de cereale, teascuri pentru stors uleiul din seminţe, joagăre pentru tăierea buştenilor de lemn, dârste şi pive pentru prelucrarea ţesăturilor groase din lână şi cazane pentru distilat rachiu. Din cele 19 instalaţii care au funcţionat în secolul XX, astăzi se mai păstrează 5 instalaţii dezafectate şi 3 instalaţii în funcţiune: moara lui Greavu Vasile, cazanul lui Paler Gheorghe şi complexul lui Greavu Viorel de „La Vâltori”.

Citește și Campanie de promovare a artistelor la Muzeul de Artă din Brașov

Complexul de prelucrare a straielor al familiei Greavu funcționează de peste un secol, fiind moștenit pe parcursul a trei generații: actualul proprietar, Greavu Viorel, a preluat meșteșugul de la tatăl său, Greavu Victor, care l-a învățat la rândul său de la tatăl lui, Greavu Toma”, conform informațiilor prezentate pe site-ul propriu de Muzeul de Etnografie Brașov.

Construcţia atelierului s-a realizat utilizându-se numai materiale, unelte şi tehnici tradiţionale, cunoscute de meşteri cioplitori în lemn. Amenajările hidrotehnice şi tehnologice au constat în lucrări de reparaţii a canalului de aducţiune, confecţionarea şi instalarea roţii hidraulice – inclusiv de transmitere a mişcării la instalaţii – şi lucrări de sistematizare a zonei (amenajarea căilor de acces rutiere şi pietonale, parcare, spaţii verzi), a mai precizat sursa citată.

În 2021, dosarul de candidatură pentru titlul de Tezaur Uman Viu, din partea județului Brașov a fost depus pentru „păstrătorul şi transmițătorul de valori cultural identitare”, Ştefan Lupu din municipiul Săcele.

Distribuie mai departe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.