function add_custom_message_after_post($content) { if (is_single() && !is_feed()) { $custom_message = <<

­čôó Vrem s─â auzim p─ârerea ta!

Pentru a continua discu╚Ťia ╚Öi a r─âm├óne conectat cu noi, urm─âre╚Öte-ne pe platformele sociale:

­čĹë Urm─âre╚Öte-ne pe Facebook ­čĹë Urm─âre╚Öte-ne pe Twitter ­čĹë Conecteaz─â-te cu noi pe LinkedIn ­čĹë Urm─âre╚Öte-ne pe Google News HTML; $content .= $custom_message; } return $content; } add_filter('the_content', 'add_custom_message_after_post'); Proprietara V├óltorii de la Lisa (Bra╚Öov), propus─â pentru titlul de Tezaur Uman Viu » Interne

Proprietara Vâltorii de la Lisa (Brașov), propusă pentru titlul de Tezaur Uman Viu

Speciali╚Ötii Serviciului Cultur─â Tradi╚Ťional─â din cadrul Centrului Cultural Reduta din Bra╚Öov au finalizat dosarul de candidatur─â la titlul de Tezaur Uman Viu, propun├ónd-o pe Angelica Lungociu, proprietara V├óltorii de la Lisa.

„┼×i ├«n acest an, jude┼úul Bra╚Öov a depus un dosar de candidatur─â la titlul de Tezaur Uman Viu – proiect implementat de UNESCO, prin Ministerul Culturii. Propunerea pentru aceast─â edi┼úie este pentru o instala┼úie de tehnic─â popular─â, mai exact #v├óltoarea de la #Lisa, a c─ârei proprietar─â este doamna Angelica Lungociu”, a anun┼úat institu┼úia de cultur─â pe pagina de Facebook.

Complexul de instala┼úii tradi┼úionale de prelucrare a l├ónii „La v├óltori” este cel mai vechi din Rom├ónia, dat├ónd din anii 1850. Acesta a fost integrat, de c─âtre Muzeul de Etnografie Bra╚Öov, ├«n circuitul turistic ┼či poate fi vizitat de public ├«n localitatea Lisa, aflat─â ├«n apropierea municipiului F─âg─âra┼č.

„Cu secole ├«n urm─â, locuitorii din Lisa ┼či-au construit diverse instala┼úii tehnice ac┼úionate de for┼úa hidraulic─â furnizat─â de p├ór├óul Lisa, ce curge pe l├óng─â sat: mori pentru ob┼úinerea f─âinei prin m─âcinarea boabelor de cereale, teascuri pentru stors uleiul din semin┼úe, joag─âre pentru t─âierea bu┼čtenilor de lemn, d├órste ┼či pive pentru prelucrarea ┼úes─âturilor groase din l├ón─â ┼či cazane pentru distilat rachiu. Din cele 19 instala┼úii care au func┼úionat ├«n secolul XX, ast─âzi se mai p─âstreaz─â 5 instala┼úii dezafectate ┼či 3 instala┼úii ├«n func┼úiune: moara lui Greavu Vasile, cazanul lui Paler Gheorghe ┼či complexul lui Greavu Viorel de „La V├óltori”.

Citește și Campanie de promovare a artistelor la Muzeul de Artă din Brașov

Complexul de prelucrare a straielor al familiei Greavu func╚Ťioneaz─â de peste un secol, fiind mo╚Ötenit pe parcursul a trei genera╚Ťii: actualul proprietar, Greavu Viorel, a preluat me╚Öte╚Öugul de la tat─âl s─âu, Greavu Victor, care l-a ├«nv─â╚Ťat la r├óndul s─âu de la tat─âl lui, Greavu Toma”, conform informa╚Ťiilor prezentate pe site-ul propriu de Muzeul de Etnografie Bra╚Öov.

Construc┼úia atelierului s-a realizat utiliz├óndu-se numai materiale, unelte ┼či tehnici tradi┼úionale, cunoscute de me┼čteri cioplitori ├«n lemn. Amenaj─ârile hidrotehnice ┼či tehnologice au constat ├«n lucr─âri de repara┼úii a canalului de aduc┼úiune, confec┼úionarea ┼či instalarea ro┼úii hidraulice – inclusiv de transmitere a mi┼čc─ârii la instala┼úii – ┼či lucr─âri de sistematizare a zonei (amenajarea c─âilor de acces rutiere ┼či pietonale, parcare, spa┼úii verzi), a mai precizat sursa citat─â.

├Än 2021, dosarul de candidatur─â pentru titlul de Tezaur Uman Viu, din partea jude╚Ťului Bra╚Öov a fost depus pentru „p─âstr─âtorul ┼či transmi╚Ť─âtorul de valori cultural identitare”, ┼×tefan Lupu din municipiul S─âcele.