Izbucnită în toamna anului 1784, în satul Curechiu din județul Hunedoara, revolta țărănimii iobage împotriva constrângerilor feudale la care a fost supusă, cunoscută în istorie ca Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, a avut un larg ecou pe Valea Streiului, antrenând toate satele din unitatea administrativ-teritorială Călan în luptele pentru dobândirea drepturilor. Cu urmări tragice pentru cei implicați.
În ziua de 9 noiembrie 1784, conform însemnărilor lui Nicolae Densușianu: „50 de țărani fură uciși, iar alții strămutați lângă apa Streiului și aflară mare parte moartea în undele râului.”
Încă din primele zile ale răscoalei lui Horea aflăm că „perturbațiunea era generală pe Valea Streiului și Valea Mureșului. Țăranii începuse să țină conferințe secrete, corespondența între dânșii curgea ziua și noaptea.”
În zilele de 6, 7, 8 și 9 noiembrie, țăranii au prădat, ruinat sau ars mai multe edificii nobiliare în Batiz, Strei, Streisângeorgiu sau Sântămăria de Piatră.
Pe 9 noiembrie, 97 de prizonieri din satele Batiz și Cinciș se aflau închiși la castelul din Hunedoara, de unde autoritățile au cerut strămutarea lor în fortăreața Deva. Cu o zi în urmă, „48 de țărani din comuna Batiz, observând că armata se aproprie, apucară numai de cât fugă prin păduri (…)”. Este probabil ca ei să fi fost prizonierii aflați la castelul din Hunedoara.
Citește și Biblioteca din Streisângeorgiu, printre cele mai bogate din Țara Hațegului, în 1928
În anii premergători răscoalei lui Horea, „voind să aresteze pe judele satului Sâncrai, țăranii au sărit asupra lui cu furcile, el abia scăpând cu fuga”. Agitații s-au mai produs şi în Nădăștia de Sus din cauza arestării unor săteni.
În vara anului 1784, împăratul Iosif al II-lea a dispus printr-o conscripție militară, anulată ulterior, ca cei înrolați să primească arme și să nu mai facă slujbe iobăgești, iar pământurile și casele pe care le dețineau să devină proprietatea lor. Conscripția a însă ulterior anulată de guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal, sub presiunea nobililor maghiari.
Revoluția Română din 1848-1849, în UAT Călan
Aproape un secol mai târziu de la Răscoala lui Horea, în anul 1848, aceleași frământări de ordin social și politic, cu atât mai mult în urmă reglementării urbarială din anul 1847, prin care s-a consacrat deposedarea țăranilor de pământ, în suprafețe importante, au alimentat din nou tensiuni între români și maghiari.
În timpul Revoluției Române din 1848, satul Grid a suferit o pagubă de 2117 florini. Au murit 20 de persoane. Biserica a suferit o pagubă de 150 fl. Preotul localității a fost Ioan Șinca, hirotonit la 27 aprilie 1833;
Valea Sângeorgiului a suferit o paguba de 111 fl. Au murit 14 persoane. Biserica a suferit o pagubă de 5 fl. Preot: Nicolae Șinca, hirotonit la 20 mai 1848.
Ohaba Streiului a suferit o pagubă de 73 fl. Au murit 26 persoane. Preot: Ștefan Popovici, hirotonit la 19 decembrie 1838.
Strei-Săcel a suferit o pagubă de 300 fl. Au murit 8 persoane. Preot: Adam Popovici, hirotonit la 20 mai 1848.
Sântămăria de Piatră a suferit o pagubă de 1510 fl. Biserica 150 fl. Au murit 12 persoane. Preot: Ioan Popovici, hirotonit la 20 ianuarie 1830.
Citește și Romul Munteanu. „Europeanul” din Călanul Mic
Crișeni (inclusiv Batiz, de care aparținea administrativ), în prezent stradă a orașului nou Călan, a suferit o pagubă de 200 fl. Au murit 5 persoane.
Streisângeorgiu, a suferit o pagubă de 1000 fl. Au murit 23 de persoane și Strei, 2000 fl. Au murit 8 persoane.
Nădăștia de Sus, a suferit o pagubă de 2000 de fl. Au murit 34 persoane. Preot al satului a fost Petru Ungur, hirotonit la 19 iunie 1825.
Nădăștia de Jos, a suferit o pagubă de 2000 fl. Au murit 27 de persoane. Preot: Abel Popovici, hirotonit la 30 august 1830.
Satele Călan și Sâncrai au suferit o pagubă de câte 15 fl. de argint. În Sâncrai s-au înregistrat 15 pierderi de vieți omenești, în Călan 5.
Familiile foarte multora dintre preoții amintiți au luat parte câteva decenii ani mai târziu la războiul de independență și la prima conflagrație mondială. Ne referim aici la descendenți ai familiilor Șinca și Popovici.