Răspândirea de știri false, pedepsită cu până la 6 luni închisoare în Regatul României

Distribuie

Răspândirea de știri false este un fenomen des întâlnit în presa de la noi, fenomenul a fost amplu dezbătut în ziarele interbelice și condamnat de unele redacții sau de autorități.

În 1940, Ministerul de Interne a dat o circulară către Rezidenţiile Regale, Prefecturi şi Poliție prin care solicită să se ia „măsurile cele mai severe” pentru identificarea şi pedepsirea celor care răspândesc știri false. În circulară se cere punerea în aplicare, cu strictețe, a dispozițiilor Codului Penal.

În art. 329 din Codul Penal se preciza: „Publicarea, reproducerea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri false, de documente închipuite, falsificate, când asemenea vești sunt de natură să tulbure liniștea publică, constituie delictul de răspândire de știri false şi se pedepsește cu închisoare corecțională de la 2 – 6 luni şi amendă de la 2000 – 10 000 lei“.

Scriitorul și preotul Ion Agârbiceanu, director al ziarului Tribuna din Cluj, aprecia că „știrile false pot să tulbure liniștea publică, şi prevederile Codului se cer aplicate cu toată severitatea.” Scriitorul mai era de părere că „publicul, cetățenii vor trebui să-şi dea tot concursul la identificarea colportorilor de ştiri false şi alarmiștilor.”

Citește și Ediție aniversară a jurnalului Reginei Maria, „Povestea vieții mele”

„Am putut constata cu toții că nu este țară în Europa care să nu fi luat măsuri împotriva răspânditorilor de știri false, ori necontrolate, şi a alarmismului. În toate războaiele măsura aceasta s-a luat ca fiind necesară. Într-adevăr în fiecare țară sunt cetățeni cu nervii mai slabi, care neputând suporta vreme mai îndelungată o încordare mai puternică, își caută descărcarea lor nervoasă, ori nu o pot stăpâni, în felurite exagerări în bine sau în rău, dând proporții bolnăvicioase chiar informațiilor reale, confirmate.” Ion Agârbiceanu

Scriitorul ardelean aduce în discuție și spionii „de tot soiul”, care „adeseori pun în circulație știri false numai pentru a pipăi pulsul opiniei publice, pentru a vedea cum ar acționa aceasta când s-ar petrece în realitate faptul anunțat din fantezie.”