Satelitul european ERS-2, care şi-a încheiat misiunea de observare a Pământului în urmă cu 13 ani, a încetat să mai existe după ce a intrat în atmosfera planetei noastre miercuri, a raportat Agenţia Spaţială Europeană (ESA), informează AFP.
Operaţiunea de reintrare în atmosferă a început în 2011 pentru a evita ca distrugerea accidentală a acestui obiect orbital să disperseze resturi care ar fi fost periculoase pentru sateliţii activi şi pentru Staţia Spaţială Internaţională (ISS).
„Avem confirmarea unei reintrări în atmosferă a lui ERS-2 la ora 17:17 GMT deasupra Oceanului Pacific de Nord între Alaska şi Hawaii”, a anunţat centrul de operaţiuni al ESA pe reţeaua de socializare X.
Cea mai mare parte din satelitul ERS-2, ce avea o greutate de 2,3 tone, a ars teoretic atunci când dispozitivul a ajuns în straturile inferioare ale atmosferei, la o altitudine de aproximativ 80 de kilometri.
Un satelit de pionierat în domeniul observării Pământului, ERS-2 a fost lansat în 1995 şi plasat la o altitudine de aproape 800 de kilometri.
La finalul misiunii sale, ESA l-a coborât la o altitudine de aproximativ 500 km, pentru ca apoi satelitul să coboare natural şi treptat pe Pământ în doar 13 ani, folosind doar gravitaţia, în loc de 100-200 de ani, cât ar fi durat dacă ar fi rămas la altitudinea sa iniţială. În ajunul distrugerii sale, se afla încă la mai mult de 200 km deasupra Pământului.
Citește și Japonia va lansa primul satelit din lemn din lume, pentru a combate poluarea în spaţiu
În medie, un obiect de masă similară cu cea a lui ERS-2 este distrus în atmosferă o dată la o săptămână sau două, potrivit ESA.
Privat de energia sa internă (combustibil, baterii etc.) încă de la sfârşitul misiunii sale, dispozitivul spaţial prezenta un risc semnificativ de a exploda şi de a crea deşeuri orbitale.
În iulie 2023, satelitul european Aeolus a reintrat în atmosfera Pământului într-o manieră controlată, de pe o orbită mai joasă – 300 de kilometri – decât cea a lui ERS-2. Resturile sale au căzut apoi în Oceanul Atlantic.
În cazul satelitului ERS-2, probabilitatea ca unul dintre fragmentele sale să lovească o persoană aflată la sol a fost mai mică de 1 la o 100 de miliarde, potrivit blogului ESA dedicat misiunii.
În 2023, ESA a lansat o cartă „zero resturi” pentru misiunile spaţiale concepute începând cu 2030.
Deşeurile provenite de la sateliţi uzaţi, piese de rachete şi resturi formate în urma unor coliziuni s-au acumulat pe orbita Pământului încă de la începutul erei spaţiale, iar această problemă s-a agravat în ultimele decenii. Potrivit estimărilor ESA, pe orbită există aproximativ 1 milion de resturi de sateliţi sau rachete cu diametre mai mari de un centimetru, care sunt suficient de mari pentru a „dezactiva un dispozitiv spaţial” în cazul unei coliziuni.