Silviu Guga, mentorul lui Ioan Barb și Violeta Deminescu, scriitori apreciați în literatura contemporană

Cu un rol important în istoria vieții literare a orașului Călan, profesorul Silviu Guga a reușit, datorită calității de coordonator al cenaclului literar „Radu Stanca” și prin vocația de dascăl, să intuiască tinere talente și să le promoveze. Așa s-a întâmplat cu Ioan Barb sau Violeta Deminescu, nume reprezentative în literatura contemporană.

Și el scriitor, Silviu Guga a debutat în adolescență: „am început să scriu în anii de liceu, la Deva, şi mi-am văzut prima dată numele tipărit în revista Tribuna din Cluj, spre bucuria profesoarei mele de română şi a unor colegi. Era în 1962.”[1] Adevăratul debut îl consideră însă în revista Orizont, la care a colaborat cu recenzii.[2] Cu proză a debutat în Amfiteatru, încurajat de Fănuș Neagu şi Ion Băieşu.[3] Editorial a debutat într-un volum colectiv, Efigii, alături de Șerban Foarță, Lucian Alexiu, Andrei Ujică, volum apărut la Timișoara în 1968.[4]

Debutat târziu cu un volum individual, romanul Băiatul din două lumi, care a primit premiul filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor (2007), scriitorul a fost mereu activ în mediul literar. Publica și publică în mod constant recenzii în mai multe publicații.

Silviu Guga, care se declară mai întâi profesor şi apoi scriitor, a avut încercări de a publica și anterior anului 1990, dar volumul, care urma să apară sub titlul Ceva trebuie sacrificat, a fost respins de editură pe motiv că nu a ales bine titlul.[5]

Și-a început activitatea didactică în orașul Călan, „pe atunci un oraș industrial prosper, în paranteză fie spus, aici am coordonat activitatea didactică a cenaclului «Radu Stanca», am continuat-o la Cisnădie, apoi la Sibiu, unde am fost profesor la liceele Energetic, Alimentar, Gheorghe Lazăr şi, după pensionare, la Octavian Goga şi Liceul Economic.” [6] A mai fost lector asociat la Facultatea de Litere și pentru câteva luni suplinitor la Liceul de arte din Sibiu. „Am luat toate gradele didactice, dar am abandonat doctoratul pe care-l începusem cu profesorul Eugen Todoran.” [7]

Citește și Istoria cenaclului „Radu Stanca” din Călan

Despre activitatea sa literară susține că nu a fost complementară activității didactice „Am fost profesor 42 de ani, dar nu am simțit nevoia să mă «completez» la clasă cu scriitorul care eram mai mult potențial. Când a fost cazul îmi exprimam opinia personală asupra unei opere, atrăgând atenția elevilor că e o părere strict personală. Ceream elevilor mei părerea, dincolo de litera manualului, pe unii îi încurajam să creeze, dar foarte puțini știau că au un profesor care mai şi scrie. Am rămas surprins când o elevă de la Gheorghe Lazăr, care îmi citise romanul şi care a aflat că mă pensionez, mi-a spus că îi pare şi rău că trec la pensie, dar îi pare şi bine pentru că speră că voi avea mai mult timp să scriu.”[8]

Cât privește romanul Băiatul din două lumi[9], Eugen Jitariuc îl vede ca pe „un debut de excepție”[10] iar George Precup remarcă faptul că autorul își împletește destinul cu al eroului din romanul său. „Pornind de la tema arhicunoscută utilizată în romanele polițiste, a morții misterioase şi dubioase a unui tânăr, autorul ne introduce într-un univers guvernat de legile hazardului şi oniricului, în care viața personajului nu este altceva decât o intersectare permanentă cu oameni, uneori bizară, către un punct stabilit arbitrar de un destin implacabil şi impersonal.”[11]

Profesorul și scriitorul Silviu Guga, concluzionează Eugen Jitariuc, „a reușit să se impună cu succes pe piaţa cărții de literatură ca un debut promițător dar şi responsabil nu numai pentru cele ce sunt scrise dar mai ales pentru cele care vor veni.”[12] Scriitorul George V. Precup arată că, pentru un debutant, Silviu Guga „se mișcă cu ușurință, stăpân pe mijloacele de construcție şi realizare ale romanului. Evitând ezitările specifice.”[13]

Citește și Romul Munteanu. „Europeanul” din Călanul Mic

Cuvinte de apreciere la adresa sa are și poetul Eugen Evu, care îl descrie ca „cel mai important scriitor provenient din Țara Hațegului.”[14]

Silviu Guga a mai scris romanele Incredibile iubiri, terminat în 2009, şi Jurnalul praghez. De asemenea, are în lucru romanul Lut, despre tinerețea lui Emil Cioran. Este Coordonator literar al revistei Cenaclul de la Păltiniș, consilier al editurii cu același titlu și senior editor al revistei Algoritm literar, „numit așa de fostul meu elev Ioan Barb, astăzi poet şi prozator cunoscut şi apreciat.”[15]

În 2013 a publicat, la editura Cenaclul de la Păltiniș, volumul Guvernat de memorie, unde, din când în când, „se întoarce cu gândul în propria-i biografie.”[16]

Editorialele „Fală locală şi mândrie națională” sau „Călanul, ca şi cum ar fi fost literar”, indică atașamentul autorului pentru localitatea în care a profesat între 1969 – 1984, când s-a mutat la Sibiu. De menționat că ambele editoriale au fost întâi publicate în revista Algoritm Literar, fondată de Ioan Barb.

Scriitorul Ioan Barb declara într-un interviu din presa locală că „în Călan, la ședințele cenaclului «Radu Stanca», coordonat de proful meu de limba română, Silviu Guga, au venit nume importante ale literaturii românești: Ştefan Augustin Doinaș, Mircea Ivănescu, Mircea Braga, Radu Ciobanu, Anghel Dumbrăveanu, Ion Mircea, Vasile Andru, Ştefan Popescu, Titu Popescu şi alții pe care nu-i amintesc pe moment.

Citește și Ioan Barb, de patru ori premiat de Uniunea Scriitorilor. Profil biografic

Am fost fascinat de acești cavaleri ai condeiului şi impresionat de tot ceea ce au povestit. Mă bucur că nu i-am văzut nici pe vremea aceea ca pe niște privilegiați ai regimului, ci ca pe niște norocoși. Când mi-au apărut primele versuri tipărite am avut un sentiment greu de descris, mi se părea că trăiesc o sărbătoare şi mi s-a părut că toată lumea participă la acest eveniment, ieșit din tiparele personalului.”[17] Iată, se dovedește importanța și influența cenaclului în formarea unor talente literare.

Pe coperta a IV-a a volumului  de proză scurtă „Orașul scufundat”, publicat de Ioan Barb la Editura Cenaclul de la Păltiniș din Sibiu, mentorul său, profesorul Silviu Guga arată, că „prozatorul Ioan Barb scrie istoria unor oameni dintr-un spațiu de care e îndrăgostit şi căruia îi legiferează intrarea în literatură. Un spațiu geografic aflat pe malurile Streiului, la intrarea în Ţara Hațegului. Un spațiu, odată intrat în literatură, poate să fie de oriunde.“ O concluzie veridică.

Fost membru de onoare al cenaclului „Radu Stanca” din Călan, scriitorul Radu Ciobanu scrie, cu referire la profesorul Silviu Guga și la Ioan Barb, poet pe care îl cunoaște de la ședințele de cenaclu la care a participat:

Citește și Violeta Deminescu, cadru didactic, scriitoare și interpretă. Profil biografic

„(…) singurul care l-a sprijinit moral și colegial, și continuă s-o facă, este inenarabilul Silviu Guga, fiu de preot al locului. Stabilit în Sibiul pluricultural, el nu și-a uitat obârșia și a pus umărul la strădania tânărului său consătean. Astfel s-a născut și apare de patru ani, revista Algoritm literar, remarcabilă prin acuratețe și eleganță, convocând în paginile ei nu doar veleitari, cum se întâmplă prin provincii, ci în primul rând, nume de prestigiu, care conferă Călanului o nesperată, chiar dacă încă discretă ținută culturală”[18]

Cuvinte de laudă la adresa publicației are și Valentin Talpalaru, care întărește ideea că din Călan se livrează o literatură de calitate: „Un Algoritm literar apare la Călan sub domnia lui Ion Barb, cu Silviu Guga în postura de senior editor. O revistă cu mulți colaboratori, nume cunoscute ori mai puțin, cu o interesantă iconografie dar şi cu pagini de poezie de calitate.”[19] De multe ori, Algoritm literar „excelează la capitolul poezie de bună calitate.”[20]

În paginile revistei din Călan, ca și în Cenaclul de la Păltiniş, unde coordonator literar este mentorul ei, a publicat versuri prof. Violeta Deminescu-Jurca, scriitoare care a debutat în adolescență cu versuri dedicate lui Mihai Eminescu. O lungă perioadă de timp a încetat să mai scrie, a revenit după 2011 în mediul literar. De atunci creează și publică în mod constant.

Biografie

Silviu Guga s-a născut în 17 ianuarie 1944, în satul Bățălar din județul Hunedoara. Absolvent al Liceului „Decebal” din Deva și al Facultății de Filologie din Timișoara la care a abandonat și un doctorat. Coordonator literar al revistei Cenaclul de la Păltiniș, consilier al editurii cu același titlu și senior editor al revistei Algoritm literar.

A desfășurat bogată activitate didactică la mai multe școli din Călan, Cisnădie și Sibiu și o scurtă perioadă lector asociat la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Între anii 1990-2002 a fost membru al Comisiei Naționale de Limba și literatura română. În orașul Călan a coordonat activitatea cenaclului literar „Radu Stanca”.

Cenaclul a avut ședința inaugurală în 20 decembrie 1974. A fost un simpozion dedicat lui Radu Stanca, cu recital de versuri unde a citit poetul Ionel Amăriuței. Despre eveniment a semnalat Emil Duțu în Transilvania. Cenaclul a funcționat cu intermitențe zece ani și a avut ca membri de onoare pe Ștefan Augustin Doinaș, Anghel Dumbrăveanu, Horia Stanca și Radu Ciobanu. În 1978 iese de sub tipar culegerea Sub arcuri de lumini, antologie editată sub egida Cenaclului literar „Radu Stanca” și îngrijită de prof. Ion Marinescu și Silviu Guga, prefațată de Radu Ciobanu.

Citește și Victor Isac, arestat dintr-o sala de clasă a școlii din Călan

A debutat editorial cu proză scurtă în culegerea Efigii, 1968, alături de Șerban Foarță, Lucian Alexiu, Andrei Ujică, George Jurma. Prezent cu proza scurtă și în culegerea Sub arcuri de lumini, Deva, 1978. Debut editorial autonom cu romanul Băiatul din două lumi care a avut doua ediții în limba română, la editura Psihomedia din Sibiu ( 2007) și editura Karuna din Bistrița (2009).

Romanul a fost tradus în italiană și maghiară. Ediția maghiară a fost lansată la Pecs în 2010, când orașul din Ungaria a fost Capitală culturală europeană. Prezent în antologiile Piața aurarilor/Poeți sibieni (trei ediții, 2008, 2009, 2011), A treia carte a întâlnirilor (2009), Conexiuni (2010), Semințe literare (2010), Eternități de o clipă/Prozatori sibieni (2010), Artgotica (2011, 2012). A prefațat sau postfațat numeroase cărți.

Colaborări: Amfiteatru, Argument, Avangarda XXI, Caiete Silvane, Cadran, Contemporanul, Cuib literar, Familia, Cuvântul românesc, Dacia literară, Orizont, Echinox, Lumina lină, Euphorion, Transilvania, Luceafărul, România literară, Opinia, Ritmuri, Tribuna, Provincia Corvina, la ziare locale din Deva, Timișoara și Sibiu și la postul de radio România cultural.   

Volume:Băiatul din două lumi, ediția I, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007; Băiatul din două lumi, ediția a II-a Editura Karuna;Guvernat de memorii, Editura Cenaclul de la Păltiniș, Sibiu, 2013.

Referințe
  • Emil Duțu, Omagiu lui Radu Stanca, în Transilvania, nr. 2, februarie 1975, p.56.
  • Revista vorbită (f.a), în Drumul socialismului, nr. 6533, duminica, 5 noiembrie 1978, p. 1.
  • Revista vorbită (f.a), în Drumul socialismului. Anul XXX, nr. 6559, miercuri, 6 decembrie 1978, p. 1.
  • Sub arcuri de lumină, (f.a) în Drumul Socialismului, anul XXXI, nr. 6612, miercuri, 7 februarie 1979 p. 1.
  • Sub arcuri de lumină (f.a.), în Drumul Socialismului, anul XXXI, numărul 6629, marți, 27 februarie 1979 p. 1.
  • Sub arcuri de lumini (f.a.), în Drumul socialismului, anul XXXI, nr. 6649, joi, 22 martie 1979, p. 1.
  • Revista vorbită (f.a.), în Drumul Socialismului, nr. 6670 , 15 iunie 1979, p. 1.
  • Sub arcuri de lumină (f.a), în Drumul Socialismului, nr. 6711, 3 iunie 1979, p. 1.
  • Dumitru Dem Ionaşcu, Sub arcuri de lumini, în Drumul socialismului, anul XXXI, nr. 6834, sâmbătă, 27 octombrie 1979, p. 3.
  • Nastasia Maniu. Sub arcuri de lumini, în Tribuna, anul XXIII, nr. 48, 29 noiembrie 1979.
  • A.P, în Revista Orizont, anul XXX nr.49, 6 decembrie 1979.
  • România literară, anul XV. nr.17, joi 22 aprilie 1982
  • George V. Precup, Băiatul din două lumi, în Intersecții, numărul 5, decembrie 2008, p. 20.
  • Ion Mariș, Un roman alveolar, în Euphorion (Sibiu), an. XX, nr. 1/2 (ian.- febr. 2009). p. 23.
  • Octavian Popa, Un debut întârziat, în Dacia literară, anul XX, nr. 82 ianuarie 2009. p. 60.
  • Eugen Jitariuc, Silviu Guga. Băiatul din două lumi. Un debut de excepție, în Intersecții, nr. 7, februarie 2009, pp. 18, 19.
  • Liviu Ofileanu, Șoricelul conștiinței, în Litere, anul XVI,  nr. 5 (182), mai 2015, pp. 35, 37.
  • Victor Neghină, Interviu cu profesorul şi scriitorul Silviu Guga, în Rapsodia, anul XII, nr. 129, mai 2015, pp. 58-60.
  • Județul Hunedoara: monografie, vol. V Personalități Hunedorene, coord: Ioan Sebastian Bara, Ioachim Lazăr, Paulina Popa, Marcela Balazs, Denisa Toma, Editura Emia, Deva, 2015, pp. 457, 458.
Fragmente din volumul: Daniel Lăcătuș, Istoria vieții literare a orașului Călan. 1875-2018, prefață de Adrian Dinu Rachieru, note (coperta a 4-a) de Cornel Ungureanu, Aureliu Goci și Emanuela Ilie, Editura Pim, Iași, 2019.

Note
  • [1] Victor Neghină, Interviu cu profesorul şi scriitorul Silviu Guga, în Rapsodia, anul XII, nr. 129, mai, 2015, p. 58.
  • [2] Ibidem.
  • [3] Ibidem.
  • [4] Ibidem.
  • [5] Ibidem.
  • [6] Ibidem, p. 59.
  • [7] Ibidem.
  • [8] Ibidem.
  • [9] Romanul a fost tradus în italiană și maghiară. Ediția maghiară a fost lansată la Pecs în 2010..
  • [10] Eugen Jitariuc, Silviu Guga. Băiatul din două lumi. Un debut de excepție, în Intersecții, nr. 7, februarie 2009, p. 18.
  • [11] George V. Precup, Băiatul din două lumi, în Intersecții, nr. 5, decembrie 2008, p. 20.
  • [12] Eugen Jitariuc, op.cit, p. 19.
  • [13] George V. Precup, op. cit.
  • [14] Eugen Evu, Motoare de căutare sau cartea ca vietate, Editura Rafet, 2012, p. 116.
  • [15] Ibidem.
  • [16] N. I. Dobra, Privind înapoi, începi să crezi că poate exista un viitor, www.tribuna.ro, accesat ultima dată pe data de 16.04.2016 la adresa URL: http://www.tribuna.ro/stiri//actualitate/privind-inapoi-incepi-sa-crezi-ca-poate-exista-un-viitor-99253.html.
  • [17] Mircea Goian, Colțul cultural: Scriitor în „orașul Scufundat” (l), www.replicahd.ro, accesat ultima data pe data de 20.05.2015 la adresa URL: http://arhiva.replicahd.ro/?p=10219.
  • [18] Radu Ciobanu, Dintr-un loc neînsemnat, în Orizont, anul XXV, nr. 7 (1570), iunie 2013, p. 9.
  • [19] Valentin Talpalaru, ComPRESA revistelor, în Convorbiri literare, anul 149, nr 11, noiembrie 2015, p. 197.
  • [20] Revista revistelor culturale (f.a,), în Fereastra (Mizil), anul IX, nr. 6 (70), august 2017, p. 24.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.