Simona Cioculescu va fi condusă pe ultimul drum sâmbătă, 9 iulie

Muzeul Național al Literaturii Române a anunțat moartea istoricului literar Simona Cioculescu (n. 18 aprilie 1944, Dobreni, Giurgiu), la puține luni de la dispariția soțului ei Barbu Cioculescu. Înmormântarea va avea loc în 9 iulie, la cimitirul Bellu.

Simona Cioculescu este fiica Elenei (n. Popescu, profe­soară) şi a lui Aurel Popescu, funcţionar. Elevă a liceului „Gh. Şincai” din Bucureşti, urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti, cu specializare în limba şi literatura cehă şi în limba şi literatura română, facultate pe care a absolvit-o în anul 1966. Ca şefă de promoţie a fost repartizată la Institutul de Istorie şi Teorie literară „G. Călinescu”, al Academiei Române, unde a funcţionat timp de nouă ani.

A debutat în 1967, în „Revista de istorie şi teorie literară” cu un studiu dedicat poetului ceh Petr Bezruč, urmat de alte zeci de exegeze.  Ca traducătoare (din literatura cehă) a debutat în 1979 cu transpunerea în limba română a roma­nului – considerat o capodoperă – „Domnul Theodor Mundstock”, de marele scriitor contemporan Ladislav Fuks.  

În urma unei restructurări, a părăsit Institutul, transferându-se, în anul 1975, la Muzeul Literaturii Române. Aici a colaborat între anii 1984-1993 la elaborarea volumelor X-XVI din ediţia naţională a „Operelor” lui Mihai Eminescu, ediţie începută în anul 1939 de Perpessicius. Pe lângă această activitate, a alcătuit mai multe alte ediţii de opere ale unor mari scriitori români, precum Ion Minulescu, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, V. Voiculescu, I. L. Caragiale, Lucian Blaga. Pentru ediţia de corespondenţă L. Blaga – Domniţa Gherghinescu-Vania a luat premiul Uniunii Scriitorilor. De asemenea, în anul 2000 i-a fost decernată medalia comemorativă „Mihai Eminescu”, pentru contribuţia la alcătuirea ediţiei naţionale a operei poetului.  

Citește și Peter Brook, unul dintre cei mai influenţi regizori ai secolului al XX-lea, a murit la vârsta de 97 de ani

În anul 2005 i-a fost publicat la Ed. Muzeul Literaturii Române volumul de studii „Printre cărţi şi manuscrise”. Volumul reproduce şi sintetizează multe documente şi manuscrise inedite ale unor importanţi scriitori români (Eminescu, Cara­giale, Macedonski, Blaga, Eugen Ionescu, Şerban Cioculescu) aducând date noi legate de viaţa şi opera acestora, dar şi de evenimente semni­ficative ale timpului în care au trăit.

Scriitoarea şi-a continuat activitatea de traducătoare cu volumele: Eugen Ionescu, „Prezent-trecut, trecut-prezent” (1993) şi „Între viaţă şi vis”, Convorbiri cu Claude Bonnefoy (2003), Milan Kundera, „Arta romanului” (2008), toate apărute la Ed. Humanitas.  Membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005). În anul 2006 a luat premiul pentru istorie literară al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni pentru volumul Şerban Cioculescu, „Medalioane franceze”, Ed. Muzeul literaturii române , 2006; Premiul „Şerban Cioculescu” pentru ediţii îngrijite cu volumul „Şerban Cioculescu. Amintiri”.

Autoarea a fost membră în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2005 şi membră în Comitetul de conducere al PEN Clubului Român, din anul 2009.

Ediţii

Tudor Arghezi. Manual de morală practică, Galaţi, 1993; Domniţa «Nebănuitelor» trepte. Epistolar Lucian Blaga – Domniţa Gherghinescu-Vania, Bucureşti, 1995; Din călătoriile lui Don Miguel. Corespondenţă Ion Barbu – Al. Rosetti, Bucureşti, 1995; Şerban Cioculescu, Tudor Arghezi, Bucureşti, 2000; Printre cărţi şi manuscrise; Bucureşti, 2005; Şerban Cioculescu, Medalioane franceze, Bucureşti, 2006; Şerban Cioculescu, Amintiri, Bucureşti, 2006.

Citește și Actorul James Caan a murit la vârsta de 82 de ani

Traduceri

Ladislav Fuks, Domnul Theodor Munsdstock, Bucureşti, 1973; Cazul consilierului de poliţie, Bucureşti 1981; V. P. Borovička, Cifruri secrete, Bucureşti, 1984; Eugène Ionesco, Prezent trecut, trecut prezent, Bucureşti, 1993; Între viaţă şi vis. Convorbiri cu Claude Bonnefoy, Bucureşti, 1999; Georges Simenon, Şcoala crimei, Bucureşti, 1999; Alexandru Ciorănescu, Piaţa tristă, pref., trad., Bucureşti, 2002; Milan Kundera, Arta romanului, 2008.

Referinţe

Tania Radu, Esopismul discreţiei, în „Litere, arte, idei”,supl. „Cotidianul”, 1995, 19 iunie; Mircea Anghelescu, Neobositul Don Miguel, în „Luceafărul”, în 1995, 44; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, în „România literară”, 1995, 46; George Munteanu, Mutaţii ale „orizontului de aşteptare”, în „Luceafărul”1996, 23; Georghe Grigurcu, Poetul şi muza, în „România literară”, 1996, 34; Emil Manu, Domniţa „nebănuitelor trepte”, în „Adevărul literar şi artistic”, 1996, 333; Iulia Popovici, Ionescu par lui-même, în „România literară”, 2003, 17.

Referințe

„Simona Cioculescu, remarcabilă cercetătoare la Muzeul Literaturii Române, făcându-şi ucenicia câţiva ani buni după absolvirea facultăţii, la Institutul „G. Călinescu” s-a afirmat în timp ca un istoric literar avizat prin colaborarea la ediţia academică Eminescu şi individual cu studii şi mai ales comunicarea multor texte inedite aparţinând în general marilor scriitori.„ (Al. Săndulescu)

Citește și Scriitoarea Ludmila Uliţkaia, opozantă a lui Putin, distinsă cu premiul Formentor pentru întreaga operă

„Autoarea ne-a prilejuit astfel o substanţială întâlnire cu un trecut prezent care e şi un prezent trecut, în măsură a ne confrunta atât cu idealurile, cât şi cu neajunsurile vieţii marilor noştri înaintaşi, într-un curs neîntrerupt, ajungând până la noi, al lucrurilor căruia de la o vreme nu putem a nu-i simţi gustul solemn de fatalitate.” (Gh. Grigurcu)

„…Simona Cioculescu aduce puncte de vedere noi, interesante, relevă ineditul şi semnificaţiile lui, conturează distinct, profilul uman şi creator al unor scriitori prin descifrarea mărturisirii la „autobiografice şi epistolare.” (Teodor Vârgolici)

„Două sunt domeniile de activitate: editarea unor pagini de mare interes din literatura română şi traducerile din literatura cehă şi din limba franceză, semnificativă fiind transpunerea unor scrieri ale lui Eugen Ionescu şi Alexandru Ciorănescu. A făcut parte din colectivul care a redactat şi editat, între anii 1983-1993, volumele XI-XVI din ediţia monumentală Opere de Mihai Eminescu.” (Iordan Datcu)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.