Ștefan Procopiu, născut la 19 februarie 1890, în localitatea Bârlad, județul Vaslui, este una dintre cele mai mari personalități ale științei românești. Cu o carieră remarcabilă în domeniul fizicii și al învățământului, Ștefan Procopiu a contribuit semnificativ la dezvoltarea cercetării și cunoașterii în țara noastră. Acest articol își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra vieții și realizărilor acestui geniu românesc.
Studiile și formarea academică a lui Ștefan Procopiu
Ștefan Procopiu și-a început studiile la școala primară din Bârlad, apoi a urmat cursurile Colegiului Național „Gheorghe Roșca Codreanu” din același oraș. În 1908, s-a înscris la Facultatea de Științe a Universității din Iași, unde a studiat matematica și fizica. În 1912, a obținut diploma de licență în matematică și fizică, fiind admis cu bursă la École supérieure d’électricité în Franța, unde a absolvit în 1914.
După absolvirea studiilor în Franța, Ștefan Procopiu a revenit în România și a ocupat diverse poziții academice și de cercetare. A obținut doctoratul în fizică la Universitatea din Iași în 1924, sub îndrumarea profesorului Dragomir Hurmuzescu, cu teza „Despre magnetizarea fierului în câmpuri magnetice foarte intense” (Sur l’aimantation du fer dans des champs magnétiques très intenses).
Descoperirea constantei magnetice și contribuțiile în domeniul fizicii
Contribuția majoră a lui Ștefan Procopiu în domeniul fizicii constă în descoperirea constantei magnetice, cunoscută și sub numele de „momentul magnetic al electronului”. Această constantă, notată cu μB, a fost stabilită în 1911, în timpul studiilor sale în Franța și ulterior confirmată prin experimente și cercetări ulterioare. Această descoperire a avut un impact semnificativ în domeniul fizicii și a plasat numele lui Ștefan Procopiu alături de alte mari personalități ale științei.
Pe lângă această realizare majoră, a avut o serie de alte contribuții în domeniul fizicii, precum cercetări în electromagnetism, magnetism și electricitate. De asemenea, a colaborat cu profesorul Dragomir Hurmuzescu în elaborarea lucrărilor „Termodinamica” și „Electromagnetismul”.
Activitatea pedagogică și impactul său asupra învățământului românesc
Ștefan Procopiu nu s-a dedicat doar cercetării în domeniul fizicii, ci a fost și un profesor dedicat și un pedagog de excepție. A predat la Universitatea din Iași, unde a fost promovat profesor universitar în 1930, după obținerea doctoratului. Acesta a avut un rol important în dezvoltarea învățământului românesc și a contribuit la formarea unor generații întregi de fizicieni și matematicieni.
În perioada interbelică a fost membru în diverse comisii și organisme academice, participând activ la elaborarea unor programe și strategii de dezvoltare a învățământului românesc. A fost, de asemenea, membru corespondent al Academiei Române începând cu anul 1936.
Moștenirea științifică a lui Ștefan Procopiu și recunoașterea internațională
Ștefan Procopiu a lăsat în urmă o moștenire științifică de mare valoare, care continuă să inspire și să influențeze cercetarea în domeniul fizicii și învățământul românesc. Numărul mare de lucrări publicate, precum și colaborarea cu alți savanți importanți, au consolidat prestigiul său în comunitatea științifică internațională.
Recunoașterea internațională a contribuțiilor sale în domeniul fizicii a fost evidențiată prin includerea numelui său în diverse lucrări și enciclopedii de specialitate, iar constanta magnetică descoperită de el, μB, a devenit cunoscută și sub numele de „Constanta lui Ștefan Procopiu” sau „Constanta Bohr-Procopiu”, în onoarea fizicianului danez Niels Bohr, care a avut contribuții similare în acest domeniu.