Paleogeneticianul suedez Svante Pääbo a fost desemnat, luni, laureatul premiului Nobel pentru medicină pe anul 2022.
Cercetătorul a fost recompensat pentru descoperirile sale care stau la baza înţelegerii modului în care oamenii din zilele noastre au evoluat din strămoşi dispăruţi.
Originar din Stockholm, Svante Pääbo a fost luat în considerare mult timp pentru premiul Nobel, însă în ultimii ani a dispărut de pe lista favoriţilor, notează AFP.
„Locuieşte la Leipzig, aşa că a fost uşor să dau de el, nu dormea”, a povestit Thomas Perlmann, secretarul Comitetului Nobel responsabil cu decernarea premiului, care i-a dat vestea cercetătorului prin telefon.
„A fost copleşit, a rămas fără cuvinte. (A fost) foarte fericit”, a adăugat Perlmann, potrivit Reuters.
„A întrebat dacă poate spune cuiva şi m-a întrebat dacă îi poate spune soţiei sale şi i-am spus că este în regulă. A fost incredibil de încântat de acest premiu”, a precizat el.
Citește și A murit David Trimble, laureat al Premiului Nobel pentru Pace
Pääbo, fiul biochimistului Sune Bergström, recompensat cu premiul Nobel pentru medicină în 1982, a fost creditat cu transformarea studiului originilor omului după ce a dezvoltat abordări care au permis examinarea secvenţelor de ADN provenite din rămăşiţe arheologice şi paleontologice.
Printre realizările sale cheie se numără secvenţierea întregului genom al oamenilor de Neanderthal pentru a dezvălui legătura dintre aceştia şi oamenii din zilele noastre.
El a descoperit, de asemenea, existenţa unui hominid necunoscut până atunci, Omul de Denisova, dintr-un fragment de os de deget găsit în Siberia, cu o vechime de 40.000 de ani.
„Un om de ştiinţă care ne ajută să ne înţelegem mai bine propria noastră specie – şi este pe bună dreptate recunoscut astăzi pentru aceasta”, a reacţionat luni pe Twitter ministrul german al educaţiei şi cercetării, Bettina Stark-Watzinger.
Cea mai citată lucrare a lui Svante Pääbo în Web of Science a fost publicată în 1989 şi are 4.077 de citări, a declarat David Pendlebury, de la Clarivate Analytics, cu sediul în Marea Britanie.
„Doar aproximativ 2.000 de lucrări din 55 de milioane publicate din 1970 au fost citate de atâtea ori”, a subliniat el.