Țărani din Streisângeorgiu și Boșorod, uciși la alegerile din 1926. Reacțiile lui Maniu și Aurel Vlad

Țărani din Streisângeorgiu și Boșorod, uciși la alegerile din 1926. Reacțiile lui Maniu și Aurel Vlad

Distribuie

În anul 1926, alegerile pentru consilieri județeni, organizate în comuna Ruși, aveau să se sfârșească tragic, soldându-se cu mai mulți răniți și cu decesul a doi țărani din Streisângeorgiu și comuna Boșorod, într-o confruntare violentă cu jandarmii. Numeroase gazete locale, regionale sau centrale au relatat pe larg despre cele petrecute.

La alegerile din Ruși au urmat să voteze locuitorii din comunele: Ruși, Streisângeorgiu, Strei-Săcel, Ohaba Streiului, Vâlcele Bune, Vâlcelele Rele, Gânțaga, Bățălar, Boșorod, Chitid, Valea Sângeorgiului. 1500 de votanți în total.

Principalii acuzați de către opoziție au fost poetul Octavian Goga și generalul Alexandru Averescu. Cel mai virulent împotriva celor doi s-a afișat PNR (Partidul Național Român din Transilvania).

Reacțiile lui Maniu și Aurel Vlad

În Gazeta Transilvaniei citim că „(…) astăzi, după 16 ani, în România mare, înfăptuită din sângele mucenicilor de la Mărgineni și din suferințele și jertfele cumplite ale întreg neamului românesc, măcelul se repetă în aceleași împrejurări, dar sub stăpânirea românească. De astădată, figuranții sunt țăranii din Hunedoara și jandarmii d-lui Goga. Voind țăranii să meargă la vot, ca să-și exercite cel mai sfânt drept cetățenesc, un căpitan de jandarmi criminal a înscenat o revoltă pentru ca să culce la pământ zeci de țărani din comunele aparținătoare secției de votare Ruși. (…) Regimul averescan a încheiat alegerile cu o baie de sânge. Petale roșii de pe mâinile catifelate ale d-lui Goga nu vor dispare.”

Auzind de cele petrecute în Ruși, avocatul și omul politic Aurel Vlad și-a manifestat dorința de a lua parte la înmormântarea celor doi țărani uciși, însă nu ar fi fost lăsat de autorități, conform publicației brașovene Gazeta Transilvaniei: „aflând cele întâmplate voia să meargă pe sate și să asiste la înmormântarea victimelor, a fost oprit. Procurorul Ghițescu din Deva i-a pus în vedere că nu-i permite să depună coroane pe mormintele țăranilor uciși.”

La rândul său, Iuliu Maniu transmitea „cu nespusă durere pentru victimele nevinovate și cu supremă revoltă sufletească față de măcelul neomenesc” condoleanțe familiilor îndoliate.

Reacția presei

La fel de îndurerată s-a arătat și redacția gazetei Clujene Chemarea Tinerimii Române, publicație care semna în numele întregului colectiv al redacției un articol în care își manifestă compasiunea pentru victime.

„Suntem aceiași supuși ai Majestății Tale din 1919. Că nu avem în obraji și-n inimi fiorul bucuriei de atunci… nu te supăra Majestate… Ci închină-Ți genunchii Împărate, pentru cei ce au murit pentru credința lor în deplinătatea unui dar Regal. Dacă haina de purpură se va murdări, atingându-se de țărâna udată de sângele inimii curate a țăranilor din Hunedoara, inima învelită în ea va înțelege durerea mută a celor morți…”

Unirea Poporului prezintă și ea desfășurarea evenimentului „(…) Ajungând la podul de la Streisângeorgiu, alegătorii au fost opriți de jandarmi şi li s-a spus să meargă acasă, că votarea nu se mai ține. Oamenii nu puteau crede așa ceva, căci alte comune votau. Au cerut deci să li se îngăduie să ajungă la casa de vot, să afle acolo adevărul. Voie nu li s-a dat şi atunci oamenii s-au grămădit în drum spre comună.

Jandarmii au primit ordin să-i oprească. Mulțimea este însă greu de oprit. Atunci s-au tras focuri în aer, ca lumea să se sperie. S-a făcut învălmășeală. Jandarmii s-au retras şi au căutat să le iasă oamenilor înainte. A sosit cu mașina şi căpitanul de jandarmi Morariu din Petroșani. Un om a cerut ordin în scris că nu-i votare. Căpitanul socotind că Lazăr Pădurean din Streisângeorgiu vorbește prea răstit, a dat să-l lovească. Un locotenent se zice că a sărit cu sabia la oameni. Atunci învălmășeala s-a făcut şi mai mare şi oamenii au alergat spre casa de votare. S-a dat ordin jandarmilor să împuște în aer.

Citește și Inaugurarea Hidrocentralei din Streisângeorgiu (1934)

(…) Țăranii care au fost de față spun, că însuși căpitanul trăgea cu puşca luată de la un jandarm. S-au auzit vaiete şi strigăte de durere. Gloanțele au nimerit în carne vie. În curând, împrăștiind-se mulțimea, s-a aflat zăcând la pământ, împușcat prin cap săteanul Moise Dedu (sau Dodu) din Streisângeorgiu. Alt sătean, Anichid Timgea din comuna Boșorod, a fost lovit în spate. Dus la spitalul din Deva, a murit şi el în foarte scurtă vreme.”

Un alt ziar, Renașterea, (organul oficial al Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului, Geoagiului și Clujului), scria la rândul său că „(…) la început s-au tras salve în aer, iar pe urmă în carne vie. Au căzut morți doi țărani şi doi răniți. D. ministru Groza a plecat la Deva pentru ca personal să facă anchetă. Guvernul a promis că va face deplină lumină în această regretabilă întâmplare, pedepsind aspru pe cei vinovați.” În România nouă citim că „(…) D. Octavian Goga, ministrul de interne, a ridicat delegația prefectului de Hunedoara şi a numit un inspector g-ral administrativ să gireze prefectura în timpul anchetei. D. Goga a declarat că va trimite în consiliul de război pe căpitanul Morariu, dacă va fi dovedit vinovat.”

Țara noastră, publicația fondată de Octavian Goga, nu rămâne datoare și contraatacă ziarele care îl condamnă pentru cele întâmplate la alegerile din Ruși.

„Despre sângerosul incident electoral, întâmplat în comuna Ruşi din județul Hunedoara, s-a scris şi s-a vorbit peste măsură în ultima vreme. Îndeosebi corifeii regionalismului din Ardeal, cărora le-a ținut isonul ca totdeauna presa blumenfelzilor din Capitală, nu fac altceva, de două săptămâni încoace, decât bat toba reclamei de bâlci pe mormântul proaspăt al două victime nevinovate.” Sunt luați în vizor liderii Partidului Național Român din Transilvania. „Locul acestor triști eroi ai politicii de aventură nu poate să fie În fruntea țării, ci pe banca acuzaților. Căci sângele vărsat la Ruşi, în Hunedoara, e fructul roșu al ațâțării, a! minciunii și şi al calomniei.”

Nu se cunoaște cu exactitate cifra răniților, numărul lor variază în unele dintre gazete.