Un bărbat a ars câteva pagini dintr-un exemplar al Coranului în faţa celei mai mari moschei din Stockholm, în cadrul unei „adunări” autorizate miercuri de poliţia suedeză, atrăgând furia Ankarei, care a denunţat acest act ca fiind „inacceptabil”, potrivit AFP.
Acest ultim incident ar putea stopa perspectivele Suediei de aderare la NATO.
La eveniment, care coincide cu Eid al-Adha, o sărbătoare celebrată de musulmanii din întreaga lume, au participat aproximativ o sută de spectatori şi jurnalişti.
Îmbrăcat în pantaloni bej şi o cămaşă deschisă la culoare, Salwan Momika, un irakian în vârstă de 37 de ani care a fugit din ţara sa în Suedia, a călcat de mai multe ori în picioare Coranul înainte de a strecura în el felii de şuncă şi de a arde câteva pagini, potrivit jurnaliştilor AFP prezenţi la faţa locului.
Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a condamnat imediat incidentul pe Twitter: „Este inacceptabil să se permită aceste acţiuni anti-islamice sub pretextul libertăţii de exprimare”.
Washingtonul s-a alăturat criticilor, afirmând totodată că susţine aderarea Suediei la NATO „cât mai curând posibil”.
„Întotdeauna am spus că arderea textelor religioase este lipsită de respect şi ofensatoare”, a declarat presei purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Vedant Patel.
La rândul său, Marocul a denunţat un act „ofensator şi iresponsabil” şi şi-a rechemat ambasadorul din Suedia, potrivit unui comunicat oficial emis miercuri seară.
Citește și Suedia a inaugurat noua sa bază spaţială dedicată lansărilor de sateliţi
Subiectul este unul sensibil în ţara nordică. O demonstraţie din ianuarie, în timpul căreia un Coran a fost ars în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, a stârnit deja furia Ankarei şi a lumii musulmane, ducând la manifestaţii şi apeluri la boicotarea produselor suedeze.
„Este o nebunie, o nebunie absolută, este doar ură care se ascunde în spatele conceptelor de democraţie şi libertate”, a declarat Noa Omran, un artist în vârstă de 32 de ani care venise să vadă scena.
La începutul zilei, poliţia anunţase că autorizează „mitingul”, considerând că „riscurile de securitate” legate de arderea Coranului „nu sunt de natură să îl interzică”. La sfârşitul zilei, însă, poliţia a anunţat că a depus o plângere împotriva organizatorului, în special pentru incitare la ură.
În cererea sa de autorizaţie prealabilă, organizatorul autodafeului, Salwan Momika, a declarat că dorea „să îşi exprime opinia despre Coran”. Voi rupe Coranul şi îl voi arde”, a scris el.
Momika a făcut o cerere similară în februarie, care a fost refuzată de poliţie.
Potrivit unui articol din cotidianul suedez Aftonbladet din 5 aprilie, Momika a declarat că intenţia sa nu este de a complica apartenenţa Suediei la Alianţa Atlantică.
„Nu vreau să fac rău ţării care m-a primit şi mi-a păstrat demnitatea”, a declarat el ziarului, adăugând că ar dori ca Coranul să fie interzis în Suedia.
Citește și Cerul Suediei, acoperit cu halouri artificiale în cadrul unui experiment de simulare a aurorei boreale
Poliţia din Stockholm a interzis două adunări în februarie – una dintre ele organizată de Momika – la care urmau să fie arse copii ale cărţii sfinte a islamului, invocând riscul de dezordine publică.
Demonstranţii au făcut imediat apel împotriva deciziei, susţinând că le-a fost încălcat dreptul constituţional de a demonstra.
La începutul lunii aprilie, un tribunal administrativ le-a dat dreptate.
La jumătatea lunii iunie, Curtea Administrativă de Apel a confirmat hotărârea în primă instanţă, declarând că riscurile de securitate invocate de poliţie „nu aveau o legătură suficient de clară” cu adunările în cauză.
Pe această bază, poliţia suedeză a luat decizia miercuri, cu doar câteva zile înainte de summitul de la Vilnius din 11 şi 12 iulie, unde Stockholm speră să facă progrese în vederea aderării la NATO.
Ankara blochează cererea de aderare a Suediei la NATO, care necesită un acord unanim al membrilor Alianţei, din cauza a ceea ce ea consideră a fi incapacitatea Stockholmului de a lua măsuri împotriva grupurilor kurde cu sediul în Suedia, pe care le consideră „teroriste”.
Discuţii vor avea loc la Bruxelles pe 6 iulie între reprezentanţii celor două ţări, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.