Fragmentele de granit provenite dintr-un meteorit sugerează că embrionii unui continent s-au format pe Marte în urmă cu 4,4 miliarde de ani, dezvăluind informații cu privire la procesul de evoluție al Plantei Roșii, dar și al Pământului, transmite AFP.
Deși misiunile de explorare trimise pe Planeta Roșie nu au adus încă mostre de rocă marțiană pe Pământ, unele fragmente au ajuns deja la noi sub formă de meteoriți.
Originea acestor 400 kg de roci colectate din întreaga lume a fost determinată în special datorită ”gazelor rare care au fost prinse în unele dintre aceste roci marțiane în momentul în care au fost expulzate în spațiu”, a explicat pentru AFP Brigitte Zanda, specialist în meteoriți la Muzeul Național de Istorie Naturală (MNHN) din Paris.
Aceste gaze rare corespund celor ”identificate în atmosfera lui Marte”, a precizat Brigitte Zanda, co-autoare a studiului publicat vineri în revista Nature Geosciences.
În 2012, un dealer francez de meteoriți i-a adus mostre găsite în Sahara de Vest. Meteoritul NWA7533, supranumit ”Black Beauty” (frumusețea neagră), avea o textură ”foarte complexă” și ”total diferită” față de alți meteoriți marțieni, a spus ea. Interiorul, întunecat și pătat cu granule ”roz deschis și albicioase”, este format din fragmente de rocă și praf care s-au consolidat în urma unuia sau mai multor impacturi produse pe un teren foarte vechi din emisfera sudică a lui Marte.
Toți meteoriții marțieni găsiți până acum au compoziție bazaltică, a spus Zanda. Aceste roci dense, care formează crusta oceanică de pe Pământ, sunt formate prin răcirea rapidă a oceanului de magmă de la suprafața unei planete în timpul formării acesteia.
Oamenii de știință au crezut multă vreme că pe Marte acest proces s-a oprit la scurt timp după ce a început și că pe Planeta Roșie nu există formațiuni echivalente continentelor terestre. Acestea din urmă sunt constituite din roci bogate în dioxid de siliciu, mai puțin dens decât bazaltul și care ”plutesc” pe crusta oceanică.
Această ipoteză a fost contestată în ultimul deceniu de descoperirea de către roverul Curiosity a unor roci marțiene mai bogate în dioxid de siliciu decât în bazalt. Acest lucru este confirmat de studiul publicat în Nature Geosciences.
O parte dintre fragmentele mateoritului ”Black Beauty” s-a demonstrat că sunt din granit, care conține un mineral compus din dioxod de siliciu pur: cuarțul.
”Se pare că pe Marte s-au format protocontinente și că acest lucru este legat de impacturi care au topit o mare parte a crustei marțiene, lichidele astfel formate evoluând către compoziții mai bogate în dioxid de siliciu”, spune Brigitte Zanda.
Această descoperire reprezintă totodată și un argument puternic cu privire la prezența apei la suprafața lui Marte, în trecutul îndepărtat al acestei planete pentru că aceste fenomene au fost facilitate de asimilarea apei în magmă. Dar, din moment ce Marte este mult mai mică decât Pământul și a stocat inițial mai puțină căldură, ”crusta sa a încetat să se reînnoiască foarte devreme”, explică cercetătoarea.
Aceste fragmente marțiene de granit vechi de 4,4 miliarde de ani dezvăluie date și cu privire la evoluția geologică din primii ani ai planetei noastre, în condițiile în care ”nu avem acces la nicio rocă atât de veche de pe Pământ”, mai subliniază ea.
Cele mai vechi roci de pe planeta noastră au fost distruse de efectul combinat al eroziunii și al plăcilor tectonice – plăci rigide care se deplasează pe suprafața Pământului, schimbând aspectul continentelor și oceanelor. Singurele dovezi din trecutul extrem de îndepărtat al Pământului sunt fragmente de zircon care datează de 4,3 miliarde de ani.
”Modelele fizice arată că Marte și Terra au avut probabil condiții climatice foarte asemănătoare și că procesele geologice care au avut loc acolo au fost similare. Prin urmare, este posibil să credem că procesele de la originea primelor continente terestre sunt asemănătoare cu cele care au format primele granituri marțiane”, potrivit cercetătoarei.