O echipă de oameni de ştiinţă din Statele Unite a reuşit să menţină funcţional pentru o perioadă record de două luni un rinichi de porc modificat genetic transplantat în corpul unui om aflat în moarte cerebrală şi a anunţat că a pus capăt acestui experiment, conform planificării, transmite AFP.
„Am învăţat multe în ultimele două luni prin observaţii şi analize detaliate şi avem motive întemeiate să fim optimişti cu privire la viitor”, a declarat dr. Robert Montgomery, directorul Institutului de transplant din cadrul spitalului NYU Langone din New York, unde a fost efectuată procedura.
Astfel de transplanturi de organe animale la oameni, numite xenogrefe (xenotransplanturi), ar putea oferi o soluţie la deficitul cronic de rinichi donaţi.
Peste 100.000 de americani se află în prezent pe lista de aşteptare pentru un transplant de organ, dintre care aproape 88.000 aşteaptă un rinichi.
La data de 14 iulie, rinichiul unui porc a fost transplantat în corpul unui om aflat în moarte cerebrală care şi-a donat corpul ştiinţei. Porcul fusese modificat genetic, astfel încât organul să nu fie respins imediat de organismul uman.
Citește și Un tratament împotriva cancerului mamar în stadii incipiente a furnizat rezultate promiţătoare
După o lună nu s-a observat niciun semn de respingere, însă oamenii de ştiinţă au indicat joi că a apărut ulterior un uşor proces de respingere, care a necesitat intensificarea tratamentelor imunosupresoare.
Mai multe rezultate urmează să fie publicate în lunile următoare, se arată în comunicatul emis de NYU Langone.
În ultimii ani, această echipă a efectuat mai multe xenogrefe, inclusiv primul transplant de rinichi de porc la om, în septembrie 2021. Însă, toate încercările lor au fost până în prezent destul de scurte.
Experimentul realizat în această vară a durat în total 61 de zile, un record.
„Pentru a crea o sursă nelimitată de organe, trebuie să învăţăm cum să gestionăm transplanturile de organe de la porci la oameni”, a reiterat joi dr. Montgomery. „Testarea acestora pe pacienţi decedaţi ne permite să optimizăm regimul imunosupresor şi alegerea modificărilor genelor, pentru studii viitoare mai sigure”, a sus el.
Oamenii de ştiinţă au în vedere şi alte încercări pe pacienţi decedaţi, notează AFP.
📢 Vrem să auzim părerea ta!
Urmărește-ne pe Facebook Urmărește-ne pe Twitter Urmărește-ne pe LinkedIn
Urmărește-ne pe Google News