Veniturile din bilete la Muzeul Ţării Crişurilor au înregistrat un salt spectaculos în 2023

Veniturile proprii din bilete ale Muzeului Ţării Crişurilor (MŢC) din Oradea au înregistrat „un salt spectaculos” în 2023, la aproape 1,5 milioane de lei, anul trecut fiind caracterizat prin creşteri la toate categoriile de activităţi muzeale, a declarat joi managerul complexului muzeal MŢC, Gabriel Moisa.

„Veniturile proprii din bilete au avut un salt spectaculos în anul 2023, iar în anul 2024 cred că acestea vor creşte mult mai mult. Pe lângă veniturile proprii asigurate din biletele de vizitare, muzeul are venituri şi din descărcările arheologice, atelierele educaţionale şi magazinul propriu”, a afirmat la rândul său vicepreşedintele CJ Bihor Călin Graţian Gal într-o conferinţă de presă organizată alături de managerul MŢC, Gabriel Moisa, cu ocazia prezentării raportului de activitate pe anul 2023.

Situaţia comparativă a veniturilor din biletele de intrare arată o creştere de la 113.560 lei în 2019, la 936.740 lei în 2022 şi la 1.456.866 lei în 2023.

Numărul de vizitatori a crescut de la 116.000 în 2022 la peste 160.000 anul trecut, datorită unui program estival extrem de bogat şi diversificat în perioada 22 iunie – 8 septembrie, sub genericul proiectului cu fonduri europene „Tipografia de idei”.

„Marea noastră bucurie este că am reuşit să aducem oameni înspre muzeu. Sigur, este foarte importantă şi componenta financiară, dar marea noastră realizare e că am reuşit să ne atragem mult mai mulţi tineri, pe care ni-i dorim alături pe durată lungă,” a afirmat Gabriel Moisa.

Călin Graţian Gal a subliniat că, după reculul activităţii în perioada de pandemie, din anii 2020-2021, activitatea complexului muzeal s-a relansat în 2022 şi 2023, din toate punctele de vedere, în special prin finalizarea, în decembrie 2023, a tuturor proiectelor majore de reabilitare şi amenajare a secţiilor în noul sediu al muzeului, din strada Armatei Române.

Citește și Un muzeu american restituie Ghanei obiecte regale jefuite în timpul perioadei coloniale

„S-au dat în funcţiune toate etajele, toate secţiile din muzeu, care au început să-şi desfăşoare activitatea în mod normal. În acest moment, muzeul lucrează cu toate motoarele în funcţiune, motiv pentru care anul 2024 va fi un an în care se vor vedea toate aceste investiţii şi reorganizarea complexului muzeal. În 2021, am făcut unificarea cu Muzeul Cetăţii, care era în subordinea Primăriei Oradea,” a spus vicepreşedintele CJ.

Ca autoritate tutelară, Consiliul Judeţean a asigurat subvenţiile pentru funcţionarea MŢC, în 2021 având un buget consolidat de 20 de milioane de lei, apoi în 2022, după unificare, bugetul a crescut la 24,6 milioane de lei, iar în 2023, din bugetul prognozat de circa 20 milioane de lei, execuţia bugetară a fost de 18,7 milioane de lei, fiind obţinute chiar reduceri la cheltuielile cu partea de funcţionare.

Strategia de dezvoltare a activităţii muzeale s-a concentrat pe trei obiective importante, realizate: finalizarea proiectelor şi darea în folosinţă a tuturor secţiilor muzeale din noul sediu, creşterea numărului de vizitatori şi creşterea veniturilor proprii. Dezvoltarea activităţii la MŢC a însemnat în anul 2023 o activitate muzeală specifică în toate secţiile, deschiderea expoziţiilor permanente de la etajul doi şi trei, concepte culturale noi precum Zilele filmului istoric, Tipografia de idei, spectacole artistice şi diversificarea activităţilor de educaţie muzeală.

Citește și Record istoric pentru expoziţia dedicată de Muzeul Orsay pictorului Van Gogh

Potrivit managerului Gabriel Moisa, din totalul veniturilor, de 18.687.357 lei, din care 9.734.890 lei au fost subvenţii de la bugetul local, restul, de 8,9 milioane lei, sunt venituri generate de MŢC, din care: venituri proprii de 2.173.349 lei, sume utilizate din excedentul anului 2022, de 5.493.570 lei şi sume primite de la UE, 1.285.548 lei, urmând să mai fie primite 2 milioane de lei, din decontare.

Activitatea anului trecut a înregistrat plusuri la toate capitolele: cu 24% mai multe expoziţii temporare, cu 136% mai multe activităţi culturale (lansări de carte, conferinţe, concerte şi spectacole, piese de teatru, concerte pentru copii) şi cu 59% mai multe ateliere de educaţie muzeală.

Călin Gal a menţionat că întreaga activitate a complexului muzeal a devenit „o verigă foarte importantă a culturii bihorene”, într-o strategie judeţeană de dezvoltare a turismului cultural, pentru care CJ a creat un parteneriat, demarat acum doi ani, între toate instituţiile de cultură din subordine şi cele două asociaţii de utilitate publică, Agenţia de Management al Destinaţiei Bihor şi Asociaţia pentru Promovare Turistică în Oradea şi Regiune.

„Ne dorim să creăm proiecte prin care să umanizăm aceste instituţii, să ne deschidem mai mult către populaţia din judeţ, în teritoriu. Dar pe lângă dezvoltarea economică, este esenţială şi dezvoltarea culturală”, a subliniat el.