Vernisajul expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” se deschide joi

Vernisajul expoziţiei „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute”, primul demers expoziţional cu componente dedicate de realitate virtuală (VR) şi realitate augmentată (AR) al Muzeului Naţional de Istorie a României, se deschide joi, la ora 17.00.

Accesul la eveniment este gratuit. Vernisajul este organizat în contextul celebrării a 50 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a României, cel mai important muzeu cu tematică arheologico-istorică din ţara noastră.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) reaminteşte că în această săptămână va avea loc deschiderea expoziţiei „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute”, în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”).

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) este partener instituţional în cadrul proiectului european „Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region” (e-Peisajele arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale ale regiunii dunărene/ acronim DAeL).

Citește și Tradiţie circulară, expoziţie de artă contemporană, la Muzeul Naţional al Ţăranului

Acesta este un proiect derulat în perioada iulie 2020 – decembrie 2022, cu finanţare asigurată de Uniunea Europeană, prin programul transnaţional Interreg – Dunărea (Interreg – Danube Transnational Programme). Unul dintre rezultatele majore ale acestuia este expoziţia inovativă ce va fi deschisă în această săptămână la sediul muzeului.

Această expoziţie cu tematică arheologică este cea dintâi realizată de Muzeul Naţional de Istorie a Românie care reuneşte – într-o manieră depotrivă atractivă şi interactivă – modalităţi clasice de etalare expoziţională a unor artefacte provenite din cercetări arheologice în conexiune cu cele mai noi tehnologii utilizate actualmente în muzeografie, anume realitatea virtuală (VR) şi realitatea augmentată (AR).

Tema proiectului expoziţional este reprezentată de două situri importante (atât prin semnificaţia descoperirilor efectuate în cadrul lor, cât şi prin prezenţa unor artefacte de excepţie provenite de aici, în colecţiile muzeului şi ale altor instituţii de profil din România): necropola de incineraţie din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) şi cetatea bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul aparte.

Citește și 22 de instituții de cultură din subordinea Primăriei Capitalei, deschise de Noaptea Muzeelor

Demersul expoziţional beneficiază de cooperarea cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (care a oferit asistenţă de specialitate pentru documentarea de arhivă privitoare la cele două situri şi consultanţă ştiinţifică pentru situl de la Nufăru, unde coordonează cercetările arheologice sistematice efectuate aici începând cu anii ’80 ai secolului trecut) şi Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” – Tulcea (care a agreat împrumutul unor artefacte provenite din cercetarea arheologică a sitului Nufăru, instituţia fiind parte a consorţiului de cercetare).

De asemenea, realizarea acestuia este posibilă prin colaborarea cu firme de specialitate – Gigapixel Art (pentru scanări 3D şi dezvoltare de conţinut VR) şi Urbison (pentru proiectare şi design), respectiv cu Radu Oltean, binecunoscut autor de ilustraţie documentară cu subiect istoric şi Ionuţ Dobre, profesionist în domeniul imaginii digitale. Echipa de realizare a expoziţiei reuneşte cercetători ştiinţifici în domeniul arheologiei, muzeografi şi curatori.

Domeniul patrimoniului arheologic, ȋn general, se pretează foarte bine tehnologiilor inovative de documentare fotografică computaţională (analitică). Prin intermediul acestor tehnologii este posibilă, în prezent, obţinerea de noi produse (culturale) digitale, destinate nu doar atȃt prospectării şi apoi studiului aprofundat, cȃt şi vizualizării şi diseminării către comunitatea ştiinţifică şi publicul larg a unor versiuni digitale tridimensionale, dar şi a unor descrieri riguroase de obiect, structuri şi teritoriu.

Citește și Expoziția permanentă de fotografii „Familia Lipatti şi prietenii”, sâmbătă la „Noaptea Muzeelor”

Aceste produse devin la rȃndul lor instrumente puternice ȋn analiza şi explorarea ipotezelor de cercetare, asigurȃnd, totodată, şi suportul vizual al deciziilor de reconstrucţie, conservare şi restaurare.

Pe parcursul proiectului european amintit, în cadrul căruia MNIR a putut să beneficieze de servicii de specialitate în acest domeniu foarte nou pentru mediul muzeal, mai multe tehnologii au fost utilizate pentru realizarea unei documentări complexe, interactive, care să abordeze atât peisajele arheologice (la nivel de sit şi mediu înconjurător) cât şi unele dintre cele mai reprezentative descoperiri arheologice din aceste două situri din arealul Dunării de Jos, anume Cîrna şi Nufăru.

Documentări fotogrammetrice

Astfel, pentru redarea în mediul VR (ochelari sau terminale mobile) a peisajelor arheologice s-au realizat, pentru fiecare sit reprezentativ, panorame aeriene 360, din dronă, care pot fi vizualizate prin intermediul unei platforme digitale online. A fost utilizată drona DJI Mavic Pro, şi soluţiile software specifice de realizare a panoramelor 360 furnizate de Kolor (AutoPanoGiga).

Citește și Expoziția „Gheorghe Cojocea – destinul unui ofițer de tancuri” se va deschide miercuri, la MNIR

Pentru situl de la Nufăru (jud. Tulcea) s-au realizat şi documentări fotogrammetrice detaliate ale peisajului şi zonei cu săpături arheologice, fiind utilizate drone DJI Mavic Pro şi Inspire 2, procesarea modelului digital al terenului fiind realizată cu soluţia specifică Agisoft Metashape.

Pentru digitizarea tridimensională a celor mai importante artefacte din aceste situri a fost utilizat sistemul de scanare de mare rezoluţie oferit de firma Artec, modelul de scaner fiind Space Spider, cu redare metrologică şi o acurateţe submilimetrică, procesarea fiind realizată cu Artec Studio v14.

Modelele 3D ale selecţiei de artefacte arheologice (peste 150) sunt în curs de publicare, prin intermediul platformei online Sketchfab, pe site-ul dedicat al Muzeului Naţional de Istorie a României. Astfel, aceste modele devin accesibile unui public internaţional, putând fi vizualizate de oriunde din lume, atât folosind ochelarii VR cât şi prin interacţiune de tip AR furnizată de Sketchfab.com prin intermediul unei aplicaţii dedicate.

Citește și Expoziţie dedicată lui Eduard Hübsch şi soţiei sale, poeta Elena Băjescu, la MNIR

Publicul vizitator al expoziţiei de la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României va putea beneficia de asistenţă de specialitate pentru utilizarea acestor echipamente moderne.

Noile tehnologii de tipul scanării tridimensionale, realităţii virtuale şi realităţii augmentate permit dezvoltarea de produse culturale digitale care determină noi abordări în ceea ce priveşte expoziţiile cu tematică arheologică.

Din această perspectivă, expoziţia „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute”, în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”) este expresia unui demers muzeografic deosebit ce reuneşte deopotrivă modalităţi clasice cu cele foarte moderne, reprezentând un bun prilej de reflecţie – atât pentru public, dar şi pentru specialişti – despre cum va putea arăta un muzeu în secolul XXI, prin îmbinarea prezentării artefactelor autentice însoţită (însă) de numeroase alte elemente vizuale digitale.

Vernisajul expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” se deschide joi
Distribuie mai departe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.