Video: Mișcarea stahanovistă în Hunedoara

În primul deceniu al regimului comunist, „în întreaga țară oamenii muncii și-au exprimat adeziunea lor totală față de politica externă, justă și înțeleaptă promovată de partidul și guvernul nostru”, cum descria un reportaj realizat în 1950. Nu au lipsit întrecerile socialiste, intens promovate în discursurile oficialilor PCR, acțiunile de propagandă în oficioasele Partidului Comunist, cultul personalității lui Stalin, Lenin, Gheorghiu-Dej.

Metoda sovietică de „întrecere stahanovistă” a fost adoptată după 1947 și în Republica Populară Română, drept care, în 1951, a fost elaborată Hotărârea Comitetului Central al PMR cu privire la Stahanovism. În Hunedoara, ca în multe alte centre siderurgice din România, mișcarea stahanovistă a fost îmbrățișată de numeroși muncitori, mulți dintre ei obedienți, dispuși să se compromită moral pentru beneficii materiale.

Stahanoviștii erau răsplătiți pentru efortul lor cu premii în bani, concedii sau chiar locuințe. Se promitea celor merituoși acordarea unor premii şi avantaje materiale, precum premii în bani şi abonamente gratuite sau cu preț redus la cărţi, broșuri şi reviste de specialitate, ideologice şi literare, trimiterea (în mod gratuit sau cu reducere între 25-75%) la casele de odihnă şi sanatorii ale Confederației Generale a Muncii, întâietate la acordarea locuințelor muncitorești, întâietate la acordarea de credite la construirea de locuințe individuale, întâietate la burse şi reduceri de taxe școlare la scoli medii şi institute de învățământ superior pentru copiii lor, bilete de intrare gratuite sau cu preț redus la spectacolele de teatru, cinematograf sau la manifestații culturale şi sportive, la locuri de onoare special rezervate de Comitetul pentru Artă şi de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport.

Citește și Cumnatul lui Nicolae Ceaușescu, votat deputat în circuitul electoral nr. 8 Călan

Unul dintre cei foarte implicați în această mișcare a fost strungarul Nicolae Catană, devenit mai târziu director al combinatului siderurgic, deputat în Marea Adunare Națională, unde a reprezentat circuitul electoral Călan, și membru supleant CC al PCR.

La Hunedoara, în localul teatrului nou, Nicolae Catană, directorul combinatului Siderurgic, deputat în Marea Adunare Națională „a relevat marea bogăție de idei a raportului expus de Gheorghe Gheorghiu-Dej.” Participanții la adunare „și-au exprimat totala lor adeziune față de politica externă promovată de partidul și guvernul nostru.”

Nicolae Catană și-a început activitatea ca ucenic la o întreprindere petroliferă din Schela Mislea, județul Prahova (1926–1933); strungar, șef de echipă și maistru la I.A.R. Brașov (1936–mai 1939). A fost membru de partid din iunie 1945; responsabil de cadre și secretar al Comitetului de partid al Sectorului VI Brașov (mai 1949–mart. 1950); instructor al Secției Industrie Grea și Transport a C.C. al P.M.R. (mart. 1950–18 mai 1954); secretar pentru probleme industriale al Comitetului regional de partid Hunedoara (din 18 mai 1954); director general al Combinatului Siderurgic Hunedoara (până la 20 iun. 1963). Deputat în M.A.N., ales în circuitul electoral Călan, reg. Hunedoara (1957–1961).

Distribuie mai departe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.