Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu a apărut în limba japoneză

Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu, publicat la Polirom în cinci ediţii, a apărut în limba japoneză, la Gunzosha Publishing Co, traducere de Seiko Takesono. La aceeaşi editură se află în pregătire şi volumul „Sălbaticii copii dingo” (Polirom, 2021, două ediţii), potrivit news.ro.

„Născut în URSS” a mai fost tradus în rusă, bulgară, spaniolă, italiană, maghiară, poloneză şi georgiană.

Cartea a fost nominalizată la Premiul de debut al revistei Cuvântul, Premiul pentru roman şi memorialistică al revistei Observator cultural şi Premiul Opera Prima al Fundaţiei Anonimul şi a fost distinsă cu Premiul pentru debut al României literare şi cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România.

„Ceea ce încerc să fac este un fel de arheologie a vieţii de zi cu zi a Uniunii Sovietice, ca o metaforă a culturii şi civilizaţiei sovietice. Textul, scris în maniera unui «generetic», încearcă să sintetizeze teme, eroi, situaţii, amintiri, lucruri şi cuvinte-cheie sub forma unor piese de puzzle. Deşi fiecare piesă-text poate fi citită separat, întregul nu poate fi văzut decît montînd piesă cu piesă. Acest ansamblu nu are pretenţia de a construi o imagine exhaustivă, obiectivă şi exactă a ceea ce a fost cultura sovietică.

Citește și Ambasadorul Statului Israel în România şi-a lansat cartea „Întoarcerea la România”

Este o arheologie subiectivă, personală care vrea să dea doar contururi, starea de spirit, modul de a gîndi şi de a vorbi al unei culturi, să creioneze mentalitatea culturală sovietică. Această arheologie nu propune o cheie de înţelegere, o judecată morală sau valorică, ci doar induce o familiarizare care ne poate ajuta pe toţi să înţelegem mai bine ce a fost Uniunea Sovietică şi ce înseamnă lipsa ei”, spune Vasile Ernu.

Vasile Ernu s-a născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi, 1996) şi al unui master de filosofie (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy & Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă + societate. A activat în cadrul fundaţiilor Idea şi Tranzit şi al editurilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a avut rubrici de opinie în România liberă, HotNews, Timpul, Adevărul, CriticAtac şi Libertatea, precum şi rubrici permanente în revistele Noua literatură, Suplimentul de cultură şi Observator cultural.

A mai publicat: „Ultimii eretici ai Imperiului” (Polirom, 2009; nominalizată la Premiul pentru eseu al revistei Observator cultural şi distinsă cu Premiul Tiuk!; tradusă în Italia şi în curs de publicare în Rusia); „Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc” (împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu, Polirom, 2010); „Intelighenţia rusă azi” (Cartier, 2012); „Sînt un om de stînga” (Cartier, 2013); „Mică trilogie a marginalilor. Sectanţii” (Polirom, 2015, 2017, 2020; distinsă cu Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură, 2015); „Intelighenţia basarabeană azi

Citește și Zidurile Parcului Bălcescu din Focşani, pictate de elevi din Ucraina, Republica Moldova şi Transnistria

. Interviuri, discuţii, polemici despre Basarabia de ieri şi de azi” (Cartier, 2016); „Mică trilogie a marginalilor. Bandiţii” (Polirom, 2016, 2017, 2021; distinsă cu Premiul pentru eseistică/publicistică al revistei Observator cultural, 2017); „Jurnal la sfîrşitul lumii” (Cartier, 2019); „Războiul pisicilor” (Cartier, 2019; cu ilustraţii de Veronica Neacşu); „Mică trilogie a marginalilor. Izgoniţii” (Polirom, 2019; distinsă cu Premiul AgenţiadeCarte.ro la secţiunea Eseu/Publicistică/Memorialistică, ediţia 2020).

A coordonat: „Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu” (împreună cu Costi Rogozanu, Ciprian Şiulea şi Ovidiu Ţichindeleanu, Cartier, 2008); „Ucraina live. Criza din Ucraina: de la Maidan la război civil” (împreună cu Florin Poenaru, Tact, 2014); „Republica Moldova la 25 de ani. O încercare de bilanţ” (împreună cu Petru Negură şi Vitalie Sprînceană, Cartier, 2016). Este unul dintre fondatorii şi coordonatorii proiectului www.criticatac.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.