Tudor Arghezi, la moartea lui Gheorghiu-Dej

Tudor Arghezi, „adio”, în „Tribuna”, anul IX, nr. 12 (425), 1965. Articolul a fost publicat și în „Scânteia” (an XXXIV, nr. 6566, 22 martie 1965, p. 1), reprodus de alte oficiase ale PCR. „Condeiule al meu de mângâieri, de consolări și reverie, fă-te om, fă-te țară, fă-te popor, pune-ți sarică de spini și plângi la porțile lumii. Cel mai teafăr …

Citește mai mult

Nestor Ignat, la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

Nestor Ignat, „Înalt exemplu pentru presa noastră comunistă”, în revista „Presa noastră”, nr 106-107, 1965. „Împreună cu un întreg popor și noi, ziariștii, am fost cutremurați de o durere din cele mai adânci: ne-a părăsit pentru totdeauna omul care, cu înțelepciune și fermitate a stat necurmat, decenii de-a rândul, în fruntea luptei partidului pentru făurirea și desăvârșirea socialismului în patria …

Citește mai mult

Radu Beligan, la moartea lui Gheorghiu-Dej: „E o despărțire tristă, grea, amară”

Radu Beligan „Omagiul nostru”, în revista „Teatru”, aprilie 1965 „E o despărțire grea, amară! Până mai ieri ne umplea inimile de bucurie zâmbetul luminos al tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Îl simțim şi acum, în continuare, alături de noi, căci temeliile teatrului românesc şi ale întregii noastre arte noi au drept ctitor partidul, înțeleapta sa conducere, îndrumarea sa consecventă, desfășurata cu marea …

Citește mai mult

Mihail Sadoveanu, răvășit de durere la moartea lui Stalin

Mihail Sadoveanu, „Marele geniu al omenirii progresiste”, în Scânteia, 7 martie 1953. „Marele Iosif Vissarionovici Stalin a închis ochii. Vestea adormirii lui a străbătut pământul, fulgerând inimile tuturor oamenilor muncii. Veste de cumplită durere, ca pentru cel mai bun părinte și cel mal înțelept tovarăș; veste în stare să ne covârșească și să ne înfrângă puterile, dacă n-am avea viu …

Citește mai mult

Dina Câmpeanu, soția lui Radu Câmpeanu, despre Vadim Tudor, în 1985: „Își lingușește fără limită stăpânul”

Dina Câmpeanu, soția liberalului Radu Câmpeanu, a fost una dintre vocile critice la adresa scriitorilor obedienți regimului comunist. Articolele publicate de ea în Buletinul Internațional pentru Românii din Exil, publicație la care a fost redactor-șef, paginator și secretar de redacție, descriu în detaliu acțiunile celor apropriați fostului regim. Unul dintre scriitorii luați în vizor a fost Corneliu Vadim Tudor, pe …

Citește mai mult

Vadim Tudor, despre „o oarecare Monica Lovinescu”

Aflat în conflict cu disidenții anticomuniști din exil, fostul președinte PRM, publicistul Vadim Tudor, a avut cu mai multe ocazii, anterior anului 1990, replici acide la adresa acestora în ziare sau reviste ca Săptămâna, România literară sau Luceafărul. Întru-un articol care „se constituie într-o viguroasă replică la adresa mistificatorilor de peste hotare ai realității românești, ai adevărurilor civilizației românești contemporane”, …

Citește mai mult

Poetul Adrian Păunescu, descris de presa română din exil

Personalitate controversată, poetul Adrian Păunescu a făcut cu mai multe ocazii obiectul unor articole, deloc favorabile, în presa din exil (Franța, Anglia, Germania, SUA). Buletin de Informații al Românilor din Exil, revistă săptămânală editată la Paris, publica în 1981, sub titlul „Dialectica diabolică”, un scurt articol în care descrie că „Adrian Păunescu, poetul curții care are sarcina să «traducă» pe …

Citește mai mult

A. C. Cuza, „naționalist înfocat” și „xenofob ireductibil”, discurs antisemit în Adunarea Deputaților

Caracterizat de Constantin Argetoianu ca “naționalist înfocat” și “xenofob ireductibil”, A. C. Cuza s-a făcut remarcat în prima jumătate a secolului XX prin discursul său agresiv și grotesc. O mostră o reprezintă ședința de joi, 10 februarie 1933 a Adunării Deputățiilor, din care reproduc în continuare. D. profesor A. C. Cuza: D-lor deputați, oriunde vă veți duce d-voastră, veți găsi …

Citește mai mult