Zorzor Vasile. S-a născut în 1890, în Olteniţa, Călăraşi. Absolvent al Şcolii de jandarmi şi al Facultății de Drept din capitală, doctorand în Drept la Universitatea din Iaşi. Comandantul Şcolii de jandarmi din Oradea (1929); subdirector general tehnic al Siguranţei şi secretar de stat în M.A.I. (1941); pretor al Armatei a lll-a pe frontul de răsărit (1941). În 1943 a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă. A fost un opozant al regimului mareșalului Antonescu, în acest sens, împreună cu alți generali, a înfiinţat „Asociaţia ofiţerilor nedreptăţiţi de regimul Antonescu”. În 1945 s-a înscris în P.N.Ţ.
A fost arestat în septembrie 1947, învinuit de „complot întru răzvrătire şi complot întru insurecţie”, pentru care a fost condamnat la 5 ani temniţă grea. Detenţia la Văcăreşti, Piteşti, Aiud şi Făgăraş, unde a murit în august 1952.
Bibliografie: Dobre, Florica, Duțu, Alesandru (editori), Distrugerea elitei militare sub regimul ocupației sovietice în România, I.N.S.T., 2001; Lecca, Radu; Diță, Alexandru V., Eu i-am salvat pe evreii din România, Editura Roza Vânturilor, 1994; Mihalache, Vasile; Suciu, Ioan, Jandarmeria română 1850-1949. Pagini dintr-o istorie nescrisă, Editura Ministerului de Interne, 1993; Rusan, Romulus, Anul 1947 – Căderea cortinei, Fundația Academia Civic̆ a, 1997.